Să revedem ultimele declaraţii ale unor importanţi actori politici europeni şi americani, referitoare la conflictul din Ucraina pentru a realiza că, de fapt, întâlnirea „în formatul Normandia”, programată miercuri la Minsk, în Belarus, este privită cu destul pesimism. Ieri, 8 februarie a.c., în cursul unei prelungite discuţii telefonice, „în patru” – Angela Merkel, Francois Hollande, Petro Poroşenko şi Vladimir Putin – au convenit să conlucreze la pachetul de măsuri în cadrul efortului lor de soluţionare globală a conflictului din estul Ucrainei. „Formatul Normandia”este o referire la întâlnirea din iunie, anul trecut, prilejuită de împlinirea a 70 de ani de la debarcarea aliaţilor pe plajele din nordul Franţei. „Dacă nu găsim un acord de pace, nu un compromis, cunoaştem perfect scenariul, fiindcă el are un nume: război”, a declarat Francois Hollande. La rândul său, şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, prezent la Conferinţa pe probleme de securitate de la Munchen, menţionase anterior: „Ceea ce Franţa caută în Ucraina este nu pacea pe hârtie, ci pacea pe teren”. Tot sâmbătă, la Munchen, cancelarul german, Angela Merkel, s-a opus categoric livrării de arme Ucrainei, declarând că „militar, acest conflict nu poate fi câştigat” şi „soluţia diplomatică este absolut privilegiată”. Ceva mai concis, şeful diplomaţiei germane, Frank Walter Steinmeier, a punctat: „Viitoarele două-trei zile sunt decisive pentru succesul iniţiativei franco-germane”. O observaţie: Conferinţa de la Munchen pe probleme de securitate (a 51-a ediţie) a avut un parfum de război. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, aparent optimist la iniţiativa franco-fermană, a acuzat Occidentul că închide ochii la agresiunea naţionalistă a ucrainienilor, epurarea etnică din estul Ucrainei. A atribuit criza actuală „obsesiei SUA” de a domina Europa după un sfert de secol. La rândul său, vicepreşedintele american, Joe Binden, prezent la Munchen, l-a pus în gardă pe preşedintele rus, spunând că „se aşteaptă fapte, şi nu vorbe”. „Timpul presează, preşedintele rus Vladimir Putin a promis pace şi livrează care de luptă, trupe şi armament”. Ceea s-a reţinut se ştia: planul franco-german – detaliat şi filtrat – prevede o largă autonomie pentru regiunile din estul Ucrainei. Linia de front actuală, prin ceea ce s-a stabilit la Minsk, în toamna trecută, prevede o zonă de 50-60 kilometri în adâncime demilitarizată, dar nu s-a convenit asupra „statutului teritoriilor controlate de separatişti şi asupra controlului frontierelor”. La numai doi zile de summit-ul „în formatul Normandia” de la Minsk, Vladimir Putin a reafirmat, astăzi, poziţia sa asupra conflictului ucrainian, într-un interviu publicat de cotidianul egiptean „Al Ahram”, oficialul rus aflându-se, pentru o vizită de două zile la Cairo, la invitaţia omologului său Abdel Fattah Al-Sissi. Omul forte de la Kremlin estimează, între altele, că trebuie pus capăt de către Kiev operaţiunilor militare din estul ţării şi presiunilor economice asupra regiunilor controlate de separatişti. Vladimir Putin a repetat că violenţele sunt consecinţa „loviturii de stat”, susţinută de occidentali, care a condus la căderea preşedintelui pro-rus,Viktor Ianukovici, anul trecut. „Condiţia cea mai importantă pentru stabilirea situaţiei este încetarea focului imediat şi sfârşitul operaţiunilor punitive, considerate anti-teroriste de către Kiev”. Preşedintele rus a mai vorbit de utranaţionaliştii aflaţi la putere, la Kiev, care au rupt ţara, angajând-o într-un război fratricid.
MIRCEA CANŢĂR
