Lideri din Rusia, Ucraina, Germania și Franța se vor reuni miercuri, la Minsk (capitala Belarusului), pentru a continua să găsească o soluție la criza din Ucraina, a anunțat cancelaria germană, potrivit unui comunicat difuzat la încheierea teleconferinței ce a avut loc ieri dimineață între cancelarul german Angela Merkel, președintele francez François Hollande, președintele ucrainean Petro Poroșenko și președintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters și AFP. Cei patru lideri au avut „o teleconferință îndelungată” în cursul dimineții și „continuă să lucreze la un pachet de măsuri în cadrul eforturilor pentru o soluționare globală a conflictului din estul Ucrainei”. Lucrările vor continua, astăzi, la Berlin, „cu obiectivul de a organiza miercuri, la Minsk, un summit în «format Normandia», care să reunească cele patru puteri”, se arată în comunicat.
Vineri după-amiază, cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Francois Hollande, au mers la Moscova, pentru a discuta cu preşedintele Vladimir Putin despre conflictul din Ucraina, însă întrevederea a fost un eşec. Prezentă, sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, – unde conflictul din Ucraina a dominat agenda discuţiilor – Angela Merkel a declarat că nu este sigură dacă deplasarea lor a avut succes, dar că a meritat să încerce. Ea a apărat caracterul „inviolabil” al graniţelor Europei. Rusia a dovedit lipsă de respect pentru pace şi integritate teritorială, iar acţiunile Moscovei în Ucraina contravin angajamentelor asumate, a adăugat cancelarul german. Modificarea graniţelor prin forţă este contrară păcii şi securităţii şi riscă să ducă la escaladarea tensiunilor, crede Merkel. „Vrem să conturăm securitatea împreună cu Rusia, nu împotriva ei”, a dat asigurări ea, avertizând însă că nu va încheia un acord cu Moscova care să excludă liderii ucraineni. La rândul său, preşedintele francez, Francois Hollande, a declarat, tot sâmbătă, că iniţiativa de pace lansată de el şi de cancelarul german reprezintă „una dintre ultimele şanse” de a evita un război în Ucraina, relatează France24. El a precizat la postul de televiziune France 2 că planul negociat în prezent prevede o zonă demilitarizată de 50-70 de kilometri şi o autonomie extinsă în regiuni din estul Ucrainei. Negociatorii vor să întocmească un document pentru implementarea acordului de pace încheiat în septembrie 2014 la Minsk şi care este încălcat în mod regulat. „Dacă nu reuşim să găsim nu doar un compromis, ci un acord de pace durabil, ştim perfect scenariul care va urma. Acesta are un nume, este război”, a declarat Hollande.
În cadrul discursului său la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a prezentat, sâmbătă, mai multe paşapoarte şi cărţi de identitate ale unor militari ruşi ucişi sau capturaţi în timp ce luptau în Ucraina, relatează „The Guardian”, în ediţia electronică. Poroşenko a sugerat, ironic, că documentele „s-au pierdut” prin vehicule militare care aveau rezervoarele de combustibil pline, informează „The Guardian” şi a lansat un apel pentru furnizarea de arme Ucrainei. „Oamenii trebuie să sprijine o Ucraină suverană şi independentă, altfel Rusia câştigă. Acest conflict trebuie rezolvat, nu îngheţat”, a declarat el. „Suntem o ţară independentă şi avem dreptul să ne apărăm poporul (…). Lipsa noastră de capacităţi de apărare conduce la atacuri ofensive şi la escaladarea” conflictului, a adăugat şeful statului. Poroşenko a sugerat că echipamentul de care are nevoie Ucraina nu trebuie să fie neapărat letal, afirmând că radare împotriva artileriei şi echipamente de comunicaţii şi bruiaj ar îmbunătăţi capacitatea de apărare a forţelor ucrainene.
La conferinţa de la Munchen, de altfel, subiectul unei eventuale livrări de arme forţelor ucrainene a generat opinii divergente în rândul politicienilor şi experţilor participanţi, reprezentanţii americani susţinând opţiunea furnizării de arme, în timp ce Germania şi alte ţări europene se opun acestei variante. Cu toate astea, secretarul de stat american, John Kerry, s-a grăbit să nege producerea unei scindări între SUA și Europa în privința politicii față de Rusia, deşi importanți senatori americani au criticat Germania și alte țări care se opun trimiterii de arme armatei ucrainene, relata ieri Reuters. „Asigur pe toată lumea că nu este nici o diviziune, nici o scindare — aud oameni care încearcă să creeze una”, a declarat Kerry sâmbătă, în cadrul conferinței de la Munchen. „Noi suntem uniți, lucrăm îndeaproape împreună, cu toții suntem de acord că această provocare nu se va termina prin forță militară. Suntem uniți prin diplomație”, a precizat oficialul american.
