Este de-a dreptul o banalitate să afirmi că apicultura (creșterea albinelor) are tradiție prin părțile locului, când există scrieri și documente istorice ce atestă vechimea și importanța acestei îndeletniciri – „albinăritul” – în peisajul economic al acestor locuri. A fost o vreme când sediul Apimondiei – un for mondial care reunea peste 40 de state – se afla la București și România, grație bazei sale melifere diversificate, chiar conta în exportul de miere, lăptișor de matcă și ceară de albine. S-au schimbat vremurile, dar nu s-a renunțat la această îndeletnicire, rentabilă în genere, care solicită însă deplină competență, dar și trudă. Ceea ce nu trebuie omis este faptul că albinele, prin participarea lor efectivă la procesul de polenizare, într-un lan de floarea-soarelui sau de rapiță, au o contribuție consistentă la creșterea producției. La un număr mare de culturi agricole, producția depinde de polenizarea făcută de albine. Statisticile atestă că, în 2013, numărul stupilor de albine se ridica, în Dolj, la 37.000, iar al familiilor de albine la 41.000. Producția de miere înregistrată în baza statistică era cifrată la 741 de tone. Baza meliferă a Doljului este una ispititoare, permițând stupăritul pastoral, adică deplasarea stupilor, în diferite zone, cu masive melifere, care înfloresc eșalonat. De la rapiță se trece la flora spontană, apoi la floarea de salcâm, cea de floarea-soarelui, plantele medicinale etc. Rămân însă multe obstacole de surmontat, în pofida unei legislații, să-i spunem coerente, și cel mai mare dușman al apicultorilor rămân tratamentele fito-sanitare neanunțate la culturile agricole, folosirea pesticidelor care dăunează grav populațiilor de albine. Dacă apicultura doljeană și-a ieșit din declin poate fi o temă de discuție. După interesul pe care l-am observat la Târgul Apicol Craiova, aflat la cea de-a doua ediție în acest an (cu 80 de participanți și peste 5.000 de vizitatori), se poate spune însă altceva: există posibilitatea să consumăm miere autentică și produse derivate din stup de cea mai bună calitate. Uniunea Europeană pune la bătaie fonduri de luat în seamă, care pot fi accesate. Mierea și toate celelalte derivate de stup constituie o bogăție a județului Dolj, iar dacă apicultorii doljeni au nevoie de ceva, care trebuie îmbunătățit, acest lucru este propriul cadru organizatoric.
Târgul Apicol de la Craiova începe să devină o tradiție, cea de-a doua ediție, care s-a desfășurat sâmbătă și duminică, bucurându-se de un succes și mai mare în rândul producătorilor, dar și consumatorilor. Cel puțin ieri, Centrul Multifuncțional din Romanești – o locație care i-a impresionat pe mulți apicultori veniți din alte părți ale țării – a fost foarte aglomerat. Vizitatorii s-au decis cu greu ce să cumpere, fiindcă standurile au fost multe și pline cu bunătăți, bineînțeles toate pe bază de miere.
„Este o ediție mai bună din toate punctele de vedere, mai mulți expozanți, mai mulți vizitatori. Au venit cu marfă multă, din toate ramurile apiculturii – echipamente, utilaje apicole, produse apicole. Au fost mai multe concursuri și am acordat premii pentru cea mai bună miere polifloră, de salcâm și mană de pădure. S-au câștigat locurile I, II, III, recompensate cu diplome și trofee. A fost un concurs pentru cel mai frumos stand de prezentare și vânzare, toate acestea desfășurându-se în prima zi. În plus, s-au organizat pe radio concursuri legate de eveniment, la care au intrat în direct ascultători. Am acordat un voucher de 50 de lei pe care să îl folosească la cumpărături în cadrul târgului”, a declarat Constantin Bodescu, reprezentantul „Stupina Bio”, organizatorul principal al Târgului Apicol de la Craiova.
Peste 100 de standuri și 5.000 de vizitatori
Dacă la ediția trecută au fost 60 de expozanți și 80 de standuri închiriate, anul acesta numărul expozanților a ajuns la 80, cu peste 100 de standuri. Organizatorii spun că peste 5.000 de vizitatori au trecut pragul târgului și, cu siguranță, acesta va avea loc la Craiova și în 2016. „Cu gândul acesta am plecat la drum și sperăm să se păstreze trendul crescător de la an la an. Vrem ca Târgul Apicol Craiova să devină, dacă nu cel mai mare, măcar printre cele mai mari și mai bune din țară. Deja avem informații că suntem pe locurile fruntașe. Târgurile cu tradiție sunt cele de la Blaj, Iași, București, Făget. Pe zona noastră cel mai vechi este cel din Râmnicu Vâlcea”, a mai spus Constantin Bodescu. Mulți vizitatori au plecat acasă măcar cu câte un borcănel cu miere, fiind atrași de oferta bogată a apicultorilor. La fel de mulțumiți au fost și producătorii care au participat la târg, mulți anunțând deja că expoziția apicolă este foarte bine organizată și că vor reveni și în 2016.
Mierea de salcâm, cea mai căutată
Apicultorii au venit din toată țara, unii de la distanțe mari, dar toți dornici să își promoveze și să-și vândă produsele melifere. A fost un adevărat concurs pentru că fiecare și-a aranjat standul cât mai atrăgător. Florin Ilina a venit din Constanța și a oferit craiovenilor miere de salcâm, de tei, polifloră și de mentă. „Să crești albine este ca atunci când crești un copil mic. Foarte greu. Trebuie să le întreții și vara și iarna, vara mergi în pastoral, deci multă muncă și, în ultimul timp, nu prea se mai merită. Miere s-a făcut foarte puțină din cauza ploilor. Automat, a crescut și prețul borcanului. Dădeam cu 15 lei borcanul de miere polifloră și de tei, iar acum îl dăm cu 20 de lei. Mierea de salcâm o dădeam cu 20 de lei și acum o dăm cu 25 de lei. Presupunem că la anul viitor va fi și mai scump”. Apicultorul ne-a dezvăluit faptul că există o diferență între mierea de câmpie și cea de munte, unde este mai puțină poluare și mierea iese mai curată. „Avem 200 de familii de albine și, în primăvară, vom pleca fie în Moldova, fie în zona noastră după culturile de rapiță, de mentă. După aceea urmează salcâmul și teiul. Dar să vedem cum vor fi condițiile meteo. Dacă va fi ca anul trecut, iarăși va fi tragedie. Noi ambalăm toate produsele și ieșim cu ele pe piață”, a mai spus crescătorul de albine.
Tot felul de produse pe bază de miere
Georgiana Ivana din județul Argeș a primit premiul I pentru cea mai bună miere de mană de munte, în cadrul târgului de la Craiova. În fața standului său a fost mai mereu aglomerație, tânăra apicultoare oferind și sfaturi terapeutice în legătură cu produsele pe care le comercializa. „Mierea de mană de pădure este cea mai bună deoarece are cele mai multe minerale și vitamine. Mana este o secreție a frunzelor, ea se culege de pe frunzele de stejar în perioada lunii august, fiind scoasă la exterior de niște musculițe, iar albinele o culeg. Este bună în stări de anemii, de oboseală, surmenaj, efort intens și ajută la detoxifiere. Noi mergem cu stupii la pastorală. Avem toate sortimentele de miere pe care le producem – polifloră, de rapiță, de tei, de mană și alte preparate terapeutice, precum cătina cu miere. Noi le ambalăm și preparăm după rețete tradiționale. Avem și creme cu propolis, gălbenele și mai multe plante”.
Ploile de anul trecut au stricat socotelile apicultorilor
Apicultorii cu experiență care au venit la Craiova au recunoscut că, în spatele standului cu bunătăți, este multă muncă și că efortul lor depinde de condițiile meteo. Majoritatea s-a plâns că anul trecut nu a fost unul prielnic. „Apicultura este o meserie foarte frumoasă, dar întâmpină și tot felul de greutăți. De exemplu, anul trecut a fost un an mai dificil, nu ne-a ajutat natura pentru că a plouat și producția a fost mică. La salcâm am ajuns la o producție de 5 kilograme pe o familie de albine, un pic mai bine la polifloră”, a spus Alin Cosma, din județul Hunedoara. Acesta a venit pentru prima dată la târgul de la Craiova și a obținut un premiu pentru mierea de salcâm. „Cea mai bună este mierea de salcâm, care este o miere finuță, rafinată și cea mai căutată. Am venit cu miere de salcâm, tei, rapiță, polifloră, de câmp, de munte, faguri cu miere. Și nu este o muncă grea, dacă te ajută și natura chiar este o plăcere. Eu fac pastorală în Banat, pentru că Oltenia este prea departe. Urcăm pe altitudine până la noi în zona montană și ne întoarcem înapoi la floarea-soarelui sau la tei pe Valea Mureșului, în zona Săvârșin. Eu stau la pază la ele, lucrez la ele. Au fost cazuri când am mers și nu le-am mai găsit dacă le-am lăsat singure pe câmp”, a mai spus apicultorul.
A ajuns cu produsele sale până la Berlin
Unul dintre apicultorii cei mai experimentați, prezent la Craiova, este Ion Bărbuț, președintele Cooperativei „Prisăcarii Hercules”, din județul Caraș-Severin. Se ocupă cu albinăritul de 40 de ani și a înființat și o asociație, „Prisăcarii Hercules”, cu 172 de membri și proiecte pe ferme apicole finanțate cu bani europeni. „Să crești albine este ușor, dar cei care vor să înceapă trebuie să stea pe lângă cineva care se pricepe la apicultură. Nu trebuie să începi chiar de unul singur, pentru că sunt multe probleme, le întâmpină la început și nu poate să își continue activitatea și abandonează. Carpatina noastră (apis mellifera carpatica) este albina cu care lucrăm, pe aceasta o promovăm”. Apicultorul din Caraș-Severin a ajuns și în Germania cu mierea sa. „Eu merg de cinci ani la Berlin, am luat locul I la București, la Romexpo, la promovare și calitate. Datorită acestui fapt am primit șansa să mergem gratuit la Berlin cu produsele noastre apicole. Noi, românii, nu avem o educație pentru consumul de miere. Consumăm miere foarte puțină, ceea ce este destul de rău. În schimb, nemților le place foarte mult. Iar mierea românească este foarte căutată acolo. Mai avem și un contract cu polonezii”. La Craiova a venit cu miere de tei, polifloră, cu miere cu fructe de pădure, miere cu cătină, miere cu nucă și propolis. „Mierea toată este bună, depinde fiecare pentru ce și-o procură, pentru stomac, pentru unele boli nervoase. Noi consumăm în familie în jur de 40-50 de kilograme pe an. Se consumă la ceai și tot ce se prepară în bucătărie, și chiar la cafea, dar trebuie să fie lăsată să se răcească bine înainte”, ne-a asigurat apicultorul.
O tradiție din Banatul Sârbesc
Târgul a fost o ocazie bună și pentru ca stuparii să își procure instrumente și utilaje necesare la albinărit. Ion Cioloca a venit din Banatul Sârbesc cu o ofertă bogată. „Avem centrifuge apicole pe patru rame, nu se mai lucrează cu centrifuge din tablă zincată, ci din inox alimentar. Cu ajutorul ei se stoarce mierea. Sunt câteva instrumente fără de care nu se poate în albinărit avem aparate de cristalizat și de strecurat mierea, de căpăceală. Mai există perii apicole, dălți apicole și alte utilaje”, a spus apicultorul, care a recunoscut că, înainte de toate, apicultura este un „microb”. Acesta ne-a oferit și o poveste interesantă dintr-un sat sârbesc unde tinerii însurăței primesc stupi la nuntă. „Când treci Dunărea pe la Orșova, este un sat întreg numai cu apicultori. Acolo zestrea care se dă când se însoară tineretul constă în stupi. Se dau 50 de stupi sau cât au părinții, îi obișnuiesc pe copii să muncească de mici. Se păstrează această tradiție de zeci de ani”.
Iarna, un anotimp febril pentru apicultori
Și evenimentul de ieri, ca și cel de anul trecut, organizat, de asemenea în luna februarie, sugerează de fapt că iarna rămâne un anotimp febril pentru apicultori. O bună iernare a albinelor este determinată de modul în care s-a făcut pregătirile încă din toamnă. Urmează, apoi, controlul periodic al modului în care se desfășoară iernarea, care presupune asigurarea ventilației stupului prin eliminarea vaporilor de apă, a aerului viciat, pentru pătrunderea în stup a aerului curat. De asemenea, se veghează la asigurarea liniștii în stupină. Lunar se asigură curățenia și hrănirea suplimentară cu miere sau cu zahăr, ca și curățirea urdinișului, fundul stupului, urmat de separarea albinelor moarte de rumegușul de ceară. Curățirea zăpezii și topirea gheții, operațiuni cunoscute de apicultori, se fac fără zgomot. Sunt destule alte operațiuni specifice, menite dezvoltării fiecărei familii prin creșterea puietului. Cu alte cuvinte, iarna nu este deloc un anotimp pentru hibernare, apicultorii fiind foarte atenți la viața din interiorul stupilor.
LAURA MOȚÎRLICHE şi RADU ILICEANU
