Cel puţin 50 de persoane au fost ucise duminică, în ciocnirile dintre partizanii şi opozanţii preşedintelui demis, Mohamed Morsi. După o efemeră întoarcere la calm, punctată de timide adunări publice, în week-end Fraţii Musulmani au dat semnalul unui nou val de tensiuni. Alegerea zilei de duminică a avut o particularitate simbolică: la 6 octombrie s-au împlinit 40 de ani de la „războiul din octombrie”, când armata egipteană a recuperat peninsula Sinai, ocupată de Israel în timpul războiului de şase zile. Pentru instituţiile militare, aflate la originea loviturii de stat „anti-Morsi” din 3 iulie a.c. a fost ocazia ideală de a sărbători momentul. Pe tot parcursul zilei, partizanii generalului Abdel Fatah Al Sissi, noul om forte al ţării, au arborat portzretul generalului aclamat, încadraţi de blindate. Baloane şi steaguri, arborate sau purtate de simpatizanţi, au provocat coaliţia anti-lovitură compusă din Fraţii Musulmani şi partizanii confreriei. Care s-au revărsat şi ei spre piaţă, locul iconic al revoluţiei din ianuarie 2011. Cu o zi înainte, Ministerul de Interne anunţase „determinarea sa în a face cu fermitate faţă tuturor violenţelor şi infracţiunilor de la lege”. Începând cu 3 iulie, sute de partizani ai lui Morsi au fost ucişi. Foştii raisi islamişti, aleşi în iunie 2012, sunt încă în detenţie, precum şi alţi două mii de membri ai Fraţilor Musulmani. Poliţia a dispersat protestatarii folosind gaze lacrimogene. Deşi s-a scandat că piaţa Tahrir aparţine tuturor. Armata, care a divizat poporul fără Fraţi, a văzut în membrii confreriei o provocare. Dar deocamdată situaţia rămâne sub control, unul nu uşor de gestionat.
