Un consiliu al miniştrilor Agriculturii din ţările UE s-a reunit vineri în regim excepţional, în vederea stabilirii unor noi măsuri reparatorii pentru fermierii europeni, fragilizaţi de închiderea frontierei ruse. La o lună după decizia Kremlinului de instituire a embargoului, drept represalii la sancţiunile economice ale Occidentului, comerţul cu fructe şi produse agroalimentare, care se cifra la 5 miliarde euro, este sensibil afectat. Piaţa rusă absorbea până la 6 august a.c. 29% din producţia de fructe şi legume a ţărilor UE, 33% din producţia de brânzeturi şi 28% din producţia de unt. Franţa, Germania, Olanda, Italia, Spania, Polonia resimt deja efectele embargoului instituit, după cel „sanitar”, din cele mai năstruşnice motive. Grupul german Aldi a anunţat deja o scădere cu 14 centime a preţului la unt, în timp ce ministrul german Christiane Schmidt previne că nu poate fi vorba de „despăgubiri integrale”. Bruxelles-ul a mai scos 30 milioane euro – suplimentar – pentru finanţarea programelor promoţionale, ca al doilea pachet de măsuri, după cele din august – sub formă de indemnizaţii pentru fructele şi legumele perisabile (37 milioane euro pentru piersici şi nectarine şi 125 milioane euro pentru o serie de fructe şi legume) şi un ajutor pentru depozitele de lactate (10-20 milioane euro). Un al treilea pachet de măsuri, destinat micilor şi mijlociilor exploatări agricole, menţiona Dacian Cioloş, comisarul pentru Agricultură, urma să fie stabilit vineri. Identificarea de noi pieţe de desfacere, fără potenţiale bariere vamale, este studiată. Numai că, între timp se probează că embargoul rusesc oferă şi… portiţe, prin Belarus sau Kazahstan, ţări legate printr-o uniune vamală cu Rusia. Prezenţa creveţilor reetichetaţi „Made in Belarus” pe piaţa rusească, în condiţiile în care Belarusul n-are ieşire la mare, reprezintă o tentantă aventură, cum relevă site-ul Euractiv.fr. Cum cele două ţări, legate de Rusia, n-au închis frontierele pentru produsele agricole din UE, iniţiativa pare insolită. Sunt destule complicaţii economice la ceea ce se întâmplă şi agricultorii europeni sunt victime ale închiderii frontierelor ruseşti. Ceea ce era posibil pe vremea „războiului rece”, când schimburile comerciale între ţări actualmente membre UE şi URSS aveau o altă logică, în prezent creează mari probleme. Şi o invadare a pieţelor interne europene cu produse agroalimentare, peste gradul de absorbţie, ar avea o primă consecinţă scăderea considerabilă a preţurilor. Producătorii francezi de fructe au cerut compatrioţilor să mărească consumul, iar 2.000 de manifestanţi şi-au dat întâlnire pe 14 septembrie a.c., pentru o bătaie cu tomate la Amsterdam. Când cancelarul german Angela Merkel s-a opus denunţării tratatului NATO-Rusia, semnat la Paris, la 27 mai 1997, pentru a bloca efectul de domino al escaladării sancţiunilor economice reciproce, ştia ce are în vedere: UE are dificultăţi de evaluare şi înţelegere a rivalului său. Creând condiţii exacerbării naţionalismului rus şi izolării Moscovei. Sancţiunile inteligente pot deveni sancţiuni ratate.
Se pare ca toate aceste masuri au un efect de bumerang.
Comments are closed.