Condamnarea de către Tribunalul Buiucani din Chişinău a başcanului regiunii autonome găgăuze şi unul dintre liderii partidului de opoziţie din Republica Moldova, Eugenia Guţul, la 7 ani de închisoare, premergător alegerilor parlamentare din luna septembrie, este un risc asumat al autorităţilor din Republica Moldova. Adunarea Populară din Comrat s-a solidarizat cu başcanul condamnat şi a adoptat miercuri, în cadrul unei sesiuni extraordinare, o rezoluţie –votată în unanimitate- în sprijinul Eugeniei Guţul. „O susţinem pe şefa Găgăuziei, Eugenia Guţul”, a declarat preşedintele Adunării, Dmitri Konstantinov, care a calificat sentinţa instanţei drept un semnal pentru cetăţenii Republicii Moldova care exprimă opinii diferite de cele ale guvernării. Cât timp Eugenia Guţul se va afla în detenţie, scrie presa de la Chişinău, atribuţiile acesteia vor fi exercitate de prim-viceguvernatorul provinciei, iar autorităţile administrative vor continua să lucreze. Să mai menţionăm că instanţa a mai reţinut solicitarea procurorilor de a confisca o parte din averea lui Guţul -42 mil. lei (2,4 mil. dolari)- pe care anchetata a indicat-o ca fiind resursă financiară însuşită necuvenit de Guţul. A cărei vinovăţie se întemeiază pe un articol din Codul Penal al Republicii Moldova care prevede atragerea răspunderii pentru finanţarea ilegală a partidelor politice şi a campaniilor electorale, precum şi încălcarea procedurii de gestionare a fondurilor partidului şi a fondurilor electorale. Cazul este legat de partidul ŞOR lichidat, declarat ilegal de Curtea Constituţională a Republicii Moldova în 2023. Pe lângă pedeapsa de 9 ani de închisoare, procurorii au cerut o interdicţie de 5 ani în privinţa deţinerii funcţiei de conducere, pentru baştan, suspectată de demersurile sale privind restabilirea relaţiilor cu Federaţia rusă, şi opţiunile anti-occidentale. Sentinţa va fi atacată la instanţa ierarhic superioară. Guţul a fost încarcerată într-o închisoare semi-deschisă şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peşkov, a numit sentinţa de condamnare una motivată politic şi de presiune asupra oponenţilor. Din relaţii reci cu Moscova, Chişinăul le-a făcut iremediabil reci şi tensionate, Guţul fiind considerată o ameninţare politică pentru Maia Sandu. În martie anul trecut şefa Găgăuziei efectuase o vizită de lucru în Federaţia rusă, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin şi prim-vicepreşedintele Administraţiei prezidenţiale, Serghei Kirilenko. La Chişinău, Maia Sandu se arată ranforsată de primul summit UE-Moldova, de la începutul lunii trecute, la care au participat Ursula von der Leyen şi Antonio Costa, UE promiţând un ajutor de 1,9 miliarde euro în următorii ani, cu un avans de 270 mil. euro direct în cursul summit-ului. UE a exprimat dorinţa să facă apelurile telefonice din ţările UE către Republica Moldova mai accesibile prin integrarea ţării în reţeaua UE. Avertismentul UE este următorul: Rusia intenţionează să se interfereze în alegerile parlamentare programate în septembrie. Ceea ce nu e deloc exclus. Dar Maia Sandu conduce Republica Moldova cu o mână de fier şi o face cu aprobarea Bruxelles-ului. Cu două regiuni, în bună măsură ostile, Găgăuzia şi Transnistria, Chişinăul are nu puţine probleme de armonizat, în aspiraţia justificată de aderare la Uniunea Europeană.
