Succesul americanului Justin Gatlin (35 de ani) – campion olimpic la Atena în 2004 şi campion mondial la Helsinki în 2005 – sâmbătă, 5 august, pe Stadionul Olimpic din Londra, a perturbat „adio-ul” jamaicanului Usain Bolt, deposedat de un…happy-end meritat. Şi, de acum se ştie: sprinterul american Justin Gatlin, noul campion mondial la 100 de metri, a fost fluierat de 60.000 de londonezi, la urcarea pe podium, în timp ce Usain Bolt s-a văzut aclamat. „Papa” Gatlin, repetăm, 35 de ani, l-a devansat pe compatriotul său Christian Coleman, cu 14 ani mai tânăr, în timp ce Bolt, la ultima sa finală individuală, a luat bronzu, singurul „metal” care îi lipsea din fabuloasa colecţie. Cu toate acestea, victoria americanului este descrisă ca un „dezastru” şi Sebastian Coe, patronul Federaţiei Internaţionale de Atletism a circumstanţiat momentul. Lucru cert, Justin Gatlin nu este la fel de popular, ţinând cont şi de dubla sa suspendare pentru dopaj, prima în 2001, la numai 19 ani, la campionatele de juniori ale SUA, pentru consum de amfetamină, când a primit un an, şi cea de-a doua în 2006, consum de testosterone, când a primit iniţial 8 ani din partea Agenţiei Americane Antidoping, pedeapsă redusă de o curte de arbitraj la jumătate. Cu un comeback în 2010, după o tentativă nereuşită în fotbalul american, Gatlin şi-a văzut încununată de succes o voinţă neobişnuită. Usain Bolt rămâne însă emblematic pentru proba de 100 de metri. Va fi greu de uitat. La 16 august 2009, la Berlin la numai un an după tripla olimpică de la Beijing (100 m, 200 m, 4×100 m), Bolt devenea primul sprinter din lume care cobora sub bariera de 9,70 s (9,69 s), recidivând cu un timp incredibil (9,58 s). Devenise deja un fenomen. Între 60 şi 80 de metri atingea viteza maximă de 44,72 km/h. La 20 august 2009, tot la Berlin, la proba de 200 m, a scos 19 s şi 19 sutimi, ameliorându-şi cu 19 sutimi recordul de la Beijing. La Londra, în 2012, la JO, cu un vânt uşor defavorabil, a scos 19,32 s la 200 m. Beijing, Londra, Rio. Niciodată un sprinter, în istoria probei nu se va impune în trei finale de 100 m. Marele Carl Lewis eşuase în 1992, la Barcelona. Statisticienii spun că Usain Bolt a bătut recordul mondial de şapte ori. În două rânduri la ştafeta 4x100m. La 100 de m, în trei rânduri (9,72 la New York la 31 mai 2008; 9,69 s, două luni mai târziu la Beijing şi 9,58 la Berlin). Cu segmentele lui lungi, măsoară 1,97 m, Usain Bolt rămâne un fenomen al atletismului, despre care se va vorbi multă vreme. A realizat, imediat, după finala de la Londra, că a venit timpul să se retragă şi a mărturisit asta, întristându-şi milioanele de fani. O altă veste proastă pentru atleţii jamaicani este că, după Campionatul Mondial de la Londra, au pierdut supremaţia în faţa americanilor.