Pactul antiterorism al Grupului PPE

Grupul PPE consideră că terorismul este o ameninţare globală care trebuie să fie abordată la nivel local, naţional. european, regional şi global. Pentru a spori siguranţa cetăţenilor noştri, pentru a apăra valorile fundamentale ale libertăţii, democraţiei şi drepturilor omului şi pentru a respecta dreptul internaţional, Grupul PPE crede cu tărie în necesitatea urgentă de a intensifica măsurile UE de combatere a terorismului, ca urmare a atacurilor de la Paris. Ținând cont de faptul că lupta împotriva terorismului ţine în primul rând de competenţa statelor membre, Grupul PPE susţine cu fermitate o abordare a UE care să definească natura exactă a ameninţării teroriste, să elaboreze cele mai bune metode de combatere a acestei ameninţări şi să identifice cauzele care stau la originea terorismului, respectând pe deplin statul de drept şi adoptând un cadru solid şi standarde pentru protecţia drepturilor fundamentale.

1. Prevenirea radicalizării şi intensificarea procesului de deradicalizare

Unul dintre aspectele-cheie ale strategiei noastre este modul în care pot fi deradicalizate şi integrate persoanele nemulţumite. Există o conştientizare tot mai mare privind necesitatea unei monitorizări coordonate pe internet, întrucât extremiştii folosesc acest spaţiu liber pentru a răspândi propaganda lor radicală. Grupul PPE solicită statelor membre şi Comisiei să îşi consolideze cooperarea cu societăţile furnizoare de servicii internet şi platformele de reţele sociale (Google, Twitter, Facebook, YouTube şi altele) pentru a restricţiona accesul la materialele cu caracter terorist online şi pentru a elimina propaganda teroristă online, asigurând în acelaşi timp respectarea drepturilor fundamentale, în special dreptul la viaţa privată şi la protecţia datelor. Societăţile furnizoare de servicii de internet trebuie să fie conştiente de responsabilităţile lor în difuzarea conţinutului care încurajează terorismul. Statele membre ar trebui să creeze cadre legislative pentru a monitoriza strict şi îndeaproape discursul de incitare la ură, predicatorii urii care răspândesc o propagandă radicală (inclusiv pe site-uri religioase) şi recrutorii de cetăţeni UE. Acest lucru implică îmbunătăţirea procesului de raportare publică a conţinutului cu caracter extremist online, prin crearea unor site-uri web sau a unor puncte de contact de urgenţă pentru cetăţeni şi prin acordarea de finanţare de către UE pentru campanii pozitive de sensibilizare împotriva radicalizării online şi offline, precum şi pentru campanii de combatere a discursurilor instigatoare la ură.

De asemenea, Grupul PPE a subliniat de multe ori necesitatea de a identifica şi de a face o distincţie clară între ideologia extremismului islamic şi religia islamică. UE joacă un rol important în sprijinirea proiectelor de cercetare şi de informare privind Islamul moderat, prin intensificarea dialogului cu comunităţile musulmane pentru a reuni eforturile noastre de combatere a propagandei fundamentalismului şi terorismului. Grupul PPE va intensifica inovaţiile sale politice şi structurale actuale în promovarea dialogului interreligios şi intercultural, inclusiv prin crearea de platforme UE dedicate acestui scop. De asemenea, UE trebuie să sprijine statele membre în dezvoltarea de programe educaţionale care să cuprindă aspectele istorice şi civice ale religiei. UE trebuie să intensifice urgent programele specifice (proiectele sociale şi de integrare) care vizează „teroriştii interni” şi programele de deradicalizare existente. În acest scop, Grupul PPE solicită statelor membre să abordeze chestiunea radicalizării dintr-o perspectivă globală şi îndeamnă la o mai bună utilizare a Reţelei Comisiei Europene pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN), care reuneşte toate persoanele implicate în acest domeniu. Pentru a sprijini acţiunile statelor membre în acest domeniu, Comisia trebuie să folosească pe deplin noul Fond pentru securitate internă pentru perioada 2014-2020.

În plus, atacurile de la Paris fac ca adoptarea unui plan de acţiune al UE împotriva radicalizării în penitenciare să devină şi mai urgentă. Grupul PPE solicită statelor membre să ia în considerare posibilitatea izolării generale a deţinuţilor islamişti radicali din penitenciare şi îmbunătăţirea formării profesionale a personalului din administraţiile penitenciarelor pentru a-i identifica mai uşor pe deţinuţii care sunt implicaţi în activităţi cu caracter terorist. Reducerea comunicării dintre deţinuţii islamişti radicali s-a dovedit a fi un instrument util pentru a-i împiedica să îşi structureze şi să îşi organizeze atacurile. În acest scop, Grupul PPE încurajează statele membre să menţină un buget corespunzător, în special pentru formarea personalului specializat din penitenciare pentru a lucra în aceste zone de izolare. Mai mult, Grupul PPE subliniază faptul că reprezentanţii religioşi care sunt în strânsă legătură cu deţinuţii trebuie să urmeze, de asemenea, o formare specifică.

Grupul PPE îşi exprimă, de asemenea, profunda îngrijorare în legătură cu răspândirea predicilor instigatoare la ură şi extremiste în lăcaşurile de cult care sunt folosite abuziv în scopul radicalizării în diverse state membre şi atrage atenţia asupra efectelor dramatice ale creşterii fundamentalismului în societăţile noastre. Statele membre trebuie să ia măsurile adecvate pentru a monitoriza strict şi îndeaproape acest fenomen şi pentru a aborda chestiunea recrutării şi a finanţării imamilor din ţările terţe. Grupul PPE doreşte să sprijine statele membre la nivel politic şi instituţional în orice măsură legală relevantă pe care acestea pot să o ia pentru a aborda influenţa financiară şi ideologică din străinătate asupra comunităţilor lor religioase. Credem cu putere în faptul că ar trebui implementată o politică UE solidă de repatriere şi de expulzare a radicaliştilor din ţările terţe.

În sens mai larg, Grupul PPE a subliniat, în ultimii ani, necesitatea stringentă de a îmbunătăţi politicile de integrare ale statelor membre, nu numai pentru migranţii care vin din ţările terţe, ci mai ales pentru tinerii imigranţi de a doua şi a treia generaţie, care sunt cetăţeni europeni autohtoni.

În fine, o strategie de prevenire cuprinzătoare a UE trebuie, de asemenea, să utilizeze la maximum politicile sale externe şi de dezvoltare în vederea combaterii sărăciei, discriminării şi marginalizării, a combaterii corupţiei şi promovării bunei guvernanţe, precum şi a prevenirii şi soluţionării conflictelor, toate aceste elemente contribuind la marginalizarea anumitor grupuri şi sectoare ale societăţii şi făcându-le, astfel, mai vulnerabile la propaganda grupurilor extremiste. Prin urmare, Grupul PPE consideră că o parte din ajutorul pentru cooperare şi dezvoltare ar trebui să fie dedicat combaterii terorismului. Totuşi, noi respingem teoriile care consistă în prezentarea islamului radical ca un rezultat al inegalităţilor sociale şi economice persistente şi reafirmăm faptul că islamul radical este contrar stilului de viaţă şi valorilor europene.

2. Coordonarea reacţiei imediate la ameninţarea tot mai mare a „luptătorilor străini”

Pentru a aborda în mod eficace această ameninţare, statele membre trebuie să îşi armonizeze reacţia imediată şi abordarea referitoare la luptătorii străini. Grupul PPE explorează toate opţiunile fără tabuuri, inclusiv:

• retragerea paşapoartelor UE în caz de dublă naţionalitate, fără a aduce atingere constituţiilor naţionale;
• confiscarea paşapoartelor pentru o perioadă limitată de timp;
• marcarea cărţilor de identitate ale jihadiştilor, interdicţii de intrare şi ieşire;
• marcarea paşapoartelor furate sau pierdute ale cetăţenilor UE;
• solicitarea specifică adresată Comisiei Europene să introducă o definiţie armonizată la nivelul UE a conceptului de „luptător străin”, inclusiv sancţiuni şi calificări penale, pe baza rezoluţiei 2178 a Consiliului de Securitate al ONU din 24 septembrie 2014;
• consolidarea urmăririlor judiciare (pentru prozelitism în favoarea organizaţiilor teroriste şi instrucţie în tabere teroriste);
• consolidarea supravegherii telecomunicaţiilor, inclusiv a chat-urilor şi comunicărilor jihadiste criptate;
• crearea unei liste negre a jihadiştilor europeni şi a suspecţilor terorişti jihadişti;
• reintroducerea autorizaţiilor de călătorie pentru minori.

  

3. Grupul PPE este cel mai puternic susţinător al protecţiei şi sprijinului acordat victimelor terorismului în Europa şi în întreaga lume

Grupul PPE a luptat în mod constant pentru a se acorda atenţia cuvenită nevoilor victimelor terorismului, pentru a proteja demnitatea şi securitatea lor şi pentru a face ca terorismul să îşi piardă legitimitatea şi să fie mai puţin atractiv. În toate cele 28 de state membre, trebuie să fie disponibile structuri şi organizaţii pentru protecţia şi sprijinirea acestor victime. Ele ar trebui să lucreze în strânsă colaborare pentru a ajuta mai bine victimele şi familiile lor să îşi depăşească durerea, pentru a le proteja împotriva revictimizării, represaliilor şi intimidării, pentru a le ajuta să-şi recapete demnitatea, pentru a păstra adevărul şi memoria prin comemorări adecvate şi pentru a garanta justiţie victimelor. Orice sprijin trebuie adaptat nevoilor victimelor. În acest context, Grupul PPE îndeamnă statele membre să asigure punerea în aplicare deplină a Directivei privind drepturile victimelor, astfel încât victimele să primească sprijin financiar, precum şi ajutor şi asistenţă psihologică în timpul procedurilor judiciare. Solicităm Comisiei să ia în considerare o nouă directivă pentru un sistem de justiţie mai eficace şi mai armonizat care să garanteze sprijinirea în mod specific a drepturilor şi a protecţiei victimelor terorismului. De asemenea, Grupul PPE subliniază faptul că UE are o responsabilitate deosebită în ceea ce priveşte protecţia victimelor din zonele de criză din Orientul Mijlociu, acolo unde comunităţile indigene vulnerabile, precum creştinii, sunt persecutate de jihadişti.

4. Grupul PPE susţine măsurile de combatere a terorismului şi instrumentele deja identificate

Grupul PPE a apărat dintotdeauna sistemul PNR al UE (registru cu numele pasagerilor) ca un instrument valoros, împreună cu un set cuprinzător de alte măsuri, care poate fi folosit pentru a lupta împotriva ameninţărilor teroriste la adresa securităţii interne. Numărul de cetăţeni europeni radicalizaţi care se întorc în Europa după ce au luptat alături de Statul Islamic, Al Qaeda sau alte organizaţii teroriste, scoate în evidenţă necesitatea de a reconsidera abordarea de către Europa a comunicării datelor pasagerilor care călătoresc cu avionul serviciilor de securitate şi autorităţilor de aplicare a legii, inclusiv în cazul zborurilor din cadrul UE, garantând în acelaşi timp dreptul cetăţenilor la viaţa privată. Grupul PPE reafirmă, în consecinţă, solicitarea sa de a reactualiza Directiva UE privind registrul cu numele pasagerilor (PNR) care este blocată de socialiştii şi liberalii din Parlamentul European.

Reintroducerea unei directive UE privind păstrarea datelor: UE nu poate pretinde că formulează un răspuns eficace la ameninţarea terorismului fără să acorde autorităţilor sale de aplicare a legii instrumentele necesare. În acest sens, Grupul PPE reafirmă necesitatea ca Comisia Europeană să reziste presiunii din partea spectrului politic de stânga şi să introducă rapid o nouă directivă privind păstrarea datelor, luând în considerare în mod corespunzător hotărârea recentă a CJUE (Curtea de Justiţie a UE), care prevede respectarea principiilor proporţionalităţii, necesităţii şi legalităţii, pentru a crea un cadru juridic pentru accesul legal al autorităţilor de aplicare a legii la date.

Revizuirea Deciziei-cadru a UE privind combaterea terorismului, care datează din 2005. De atunci, s-au dezvoltat noi tendinţe şi ameninţări la adresa securităţii UE. UE nu îşi poate permite să rămână în urmă. Trebuie să reconsiderăm strategia noastră, stabilind noi orientări şi principii UE pentru a combate terorismul, pe baza Rezoluţiei 2178 a Consiliului de Securitate al ONU din 24 septembrie 2014. Grupul PPE ar insista în privinţa adoptării, în următoarele săptămâni, a unei strategii de securitate a UE reînnoite şi ambiţioase privind combaterea terorismului. Aceasta ar trebui să includă propuneri de măsuri concrete, o finanţare adecvată şi o monitorizare strictă, de exemplu, o investiţie substanţială în criptografie, securitate cibernetică şi securitatea datelor, pentru a forma o generaţie de experţi la nivel european, capabili să apere UE împotriva ameninţărilor teroriste cibernetice.

Cheia este identificarea şi eliminarea finanţării terorismului. Grupul PPE a luptat cu succes pentru un acord UE-SUA privind Programul de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste (TFTP). În prezent, UE trebuie să îşi asume responsabilitatea şi să aibă în vedere în mod serios instituirea unui sistem UE de urmărire a finanţărilor în scopuri teroriste. În acest sens, Grupul PPE apreciază acordul încheiat recent referitor la pachetul privind combaterea spălării banilor şi speră că adoptarea sa va duce la o cooperare mai bună între unităţile de informaţii financiare din statele membre şi va facilita urmărirea fondurilor.

În mod similar, UE trebuie să evalueze normele în vigoare privind circulaţia armelor de foc ilegale şi traficul de arme asociat cu criminalitatea organizată. UE trebuie să consolideze cooperarea sa şi schimbul său de informaţii în special cu ţările din Balcanii de Vest.

O coordonare mai bună între statele membre, Eurojust şi Europol: ar trebui acordată o atenţie deosebită aspectelor operaţionale, în principal responsabilităţii statelor membre. Statele membre trebuie să exploateze mai eficient Sistemul de Informaţii Schengen (SIS) şi sistemul Eurodac, să utilizeze pe deplin baza de date Interpol şi ar trebui să consolideze capacităţile tehnice ale entităţilor lor de aplicare a legii (de exemplu, prin interoperabilitatea standardelor tehnice). Acestea ar trebui să îmbunătăţească în continuare cooperarea şi schimbul de informaţii între serviciile de informaţii pentru o mai bună agregare şi analiză a informaţiilor colectate. De asemenea, statele membre ar trebui să exploateze mai eficient punctul focal „Travellers” al Europol şi să furnizeze informaţiile solicitate. În plus, solicităm ca schimbul de date şi de informaţii dintre Frontex şi Europol să devină operaţional fără întârziere şi ca orice obstacol în calea cooperării lor intensificate să fie eliminat. Este necesară o reflecţie aprofundată asupra înfiinţării unui centru de combatere a terorismului în cadrul Europol, care să faciliteze cooperarea între autorităţile de aplicare a legii din statele membre şi serviciile de informaţii. Grupul PPE va lua în considerare un studiu de fezabilitate privind acest subiect. Invităm statele membre să utilizeze pe deplin Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) şi să solicite Comisiei să analizeze posibilitatea unei reforme a acestuia, întrucât domeniul său de aplicare la nivel personal şi material este, în prezent, prea restrictiv.

O utilizare mai eficace a programului de cercetare în domeniul securităţii: Grupul PPE îndeamnă statele membre să utilizeze pe deplin potenţialul acestui program de cercetare în curs de desfăşurare din cadrul „Orizont 2020” pentru combaterea terorismului. Programul de cercetare în domeniul securităţii „Societăţi sigure” are un scop specific: lupta împotriva criminalităţii şi a terorismului. Subiectele acoperite variază de la terorismul cibernetic la înţelegerea şi tratarea ideilor şi concepţiilor teroriste; scopul său este de a dezvolta noi instrumente şi capacităţi criminalistice. Grupul PPE este convins că rezultatele cercetării pot contribui la evitarea incidentelor, la împiedicarea posibilelor consecinţe şi la analiza adecvată a dimensiunilor sociale şi psihologice ale reţelelor teroriste. Prin urmare, solicităm statelor membre să promoveze şi să sprijine în continuare programul de cercetare în domeniul securităţii.

5. Controalele la frontiere (interne şi externe): consolidarea normelor în vigoare

Grupul PPE reaminteşte ataşamentul profund faţă de libera circulaţie în cadrul UE şi, prin urmare, exclude total propunerile de a suspenda sistemul Schengen. În schimb, încurajăm statele membre să pună în aplicare cu mai multă stricteţe normele în vigoare care includ deja opţiunea de a introduce temporar controlul documentelor, să consolideze folosirea documentelor biometrice şi a sistemelor de recunoaştere facială şi să utilizeze pe deplin noul mecanism de evaluare Schengen. Totodată, atunci când este vorba despre frontierele externe ale UE, solicităm consolidarea securităţii frontierelor, efectuând controale specifice.

6. Cooperarea cu ţările terţe, actorii regionali şi mondiali: reconsiderarea abordării luptei împotriva terorismului

UE, SUA şi Canada (şi, într-o măsură mai mică, Australia şi Noua Zeelandă) au constatat tendinţa îngrijorătoare a terorismului intern şi a radicalizării violente; prin urmare, cooperarea transatlantică cu aceste ţări este esenţială. Grupul PPE subliniază avantajele punerii în aplicare a tuturor instrumentelor adecvate pentru un mai bun schimb de intelligence şi o mai bună cooperare între agenţii (inclusiv acordul PNR şi programul TFTP) şi regretă profund consecinţele măsurii adoptate recent de socialişti şi liberali, şi anume sesizarea CJUE în legătură cu acordul PNR UE-Canada.

Evenimentele recente ne obligă să evaluăm punctele slabe prevalente care au caracterizat cooperarea anterioară privind combaterea terorismului cu ţări precum Balcanii de Vest, Turcia (ţară de tranzit către zonele de conflict), ţările din Golf şi alte state arabe. Trebuie să ne unim eforturile pentru a lupta împotriva radicalizării, pentru a urmări finanţarea terorismului şi a elabora un nou discurs împotriva fundamentalismului islamic. Cooperarea pentru combaterea terorismului şi schimbul de informaţii ar trebui să fie un element central în relaţiile UE cu aceste ţări. De asemenea, este esenţial să se consolideze o astfel de cooperare cu organizaţiile regionale precum Liga Arabă, Uniunea Africană şi Consiliul de Cooperare al Golfului. Aşadar, Grupul PPE apreciază recentul memorandum de înţelegere care a fost semnat cu Liga Statelor Arabe privind cooperarea pentru combaterea terorismului. UE trebuie, de asemenea, să continue şi să încurajeze cooperarea sa cu Organizaţiile Naţiunilor Unite, în special cu Comitetul pentru combaterea terorismului.

7. Reorganizarea practicilor din cadrul Parlamentului European în domeniul securităţii interne

Întrucât transparenţa este un principiu director în funcţionarea internă a Parlamentului European, Grupul PPE este ferm convins că este nevoie urgent de o aplicare mai strictă a reuniunilor „cu uşile închise” sau a unor mecanisme similare, prin care deputaţii ar putea să obţină un acces limitat la informaţiile sensibile clasificate şi neclasificate privind combaterea terorismului.

Examinăm posibilitatea de a crea o subcomisie pentru intelligence în care un număr limitat de deputaţi în Parlamentul European, cu autorizare de securitate, să poată primi informaţii clasificate şi acces la documente clasificate. Scopul nu ar fi acela de a pretinde exercitarea unui control asupra serviciilor secrete din statele membre.