Livrarea către Rusia a celor două nave polivalente, din clasa Mistral, construite pe şantierul naval Saint Nazaire, nu v-a mai fi efectuată. Epilogul acestei afaceri a intervenit miercuri, 5 august a.c., după luni de negocieri, fiind confirmat de ambele părţi prin comunicate de presă. Comunicatul Palatului Elisee, ca şi cel al Kremlinului, nu menţionează însă vreo cifră, dar precizează că va fi rambursată integral suma avansată, estimată la circa 1,2 miliarde euro. Iniţial, autorităţile ruse au considerat insuficientă propunerea franceză de rambursare a doar 785 milioane euro, avansul deja perceput, şi au cifrat prejudiciul la 1,163 miliarde euro. Comunicatul francez precizează termenul „exclusiv” adică, sumele „avansate în contul contractului” şi că „echipamentele ruseşti instalate pe cele două vase” „Sevastopol” şi „Vladivostok” vor fi restituite, ceea ce lasă să se înţeleagă că argumentele franceze au acoperire. În schimb agenţia rusă TAS comunica, marţi, că experţi ruşi vor fi trimişi în Franţa, în septembrie, pentru demantelarea şi recuperarea echipamentelor de comunicaţii ruseşti de la bordul navelor. Joi dimineaţă, cotidianul „Kormersant”, citând surse din sânul lobby-ul militaro-industrial rus, vorbea de rambursarea a 1,1 miliarde euro, sumă ce va fi transferată în secret în conturile unei bănci ruse, pentru evitarea sechestrării ei în cadrul afacerii Yukos pentru care Rusia a fost condamnată de Curtea europeană a drepturilor omului, la daune de 50 miliarde euro pentru foştii acţionari ai grupului petrolier. Franţa va avea de acum în deplină proprietate şi liberă dispoziţie asupra celor două port-elicoptere de înaltă tehnologie, de care se arată interesate Egiptul şi Arabia Saudită. N-ar fi ceva nou, din moment ce Qatarul şi Arabia Saudită, două dictaturi islamiste cumpără arme de la francezi. Finalul foiletonului pare avantajos pentru preşedintele Francois Hollande, diplomaţia franceză asumându-şi un rol primordial, alături de cea germană, în conflictul ucrainean, dar complică relaţiile cu Rusia, iritând şi alţi parteneri europeni. În contextul crizei politice, economice şi internaţionale, decizia este privită ca un triplu scandal. Abandonând un contract de 1,2 miliarde euro, cum spune guvernul francez, Franţa plăteşte scump politicile de sancţiuni contra Rusiei. Pe de altă parte antreprizele naţionale franceze, prezente în Rusia, vor purta stigmatul nerespectării unui contract comercial, cum a fost cel în cazul navelor Mistral. În plan diplomatic, Parisul care convenise cu Moscova „în criza ucraineană” o soluţie împărtăşită, prin aşa-zisul acord Minsk-2, pe care nici Kievul nu se grăbeşte să îl respecte întocmai, refuzând autonomia regiunilor rusofone din est, renunţă la mesajul său, acela de a fi o voce independentă în dialog. Nici Moscova nu rămâne „mai inspirată” şi începând de ieri, printr-un comunicat al ministerului rus al Agriculturii, conformându-se unui ordin al lui Vladimir Putin, produsele agroalimentare provenind din UE, nu mai sunt reîntoarse din drum spre ţările de origine ci… distruse. Zeci de tone de piersici, nectarine, preparate din lapte, carne, însoţite de certificate de provenienţă turcă sau moldavă, în realitate din UE, au fost zdrobite de roţile tractoarelor. În 2012, dar şi 2013, piaţa rusă a primit produse agroalimentare franceze, în valoare de 737 milioane euro. Momentan, piaţa europeană este saturată. Un recent studiu publicat de „le Figaro” atestă cu Europa pierde 2 milioane locuri de muncă din cauza sancţiunilor şi 100 miliarde euro. Exporturile franceze către Rusia s-au diminuat cu 30%, în schimb exporturile SUA au crescut cu 4%. Şi cum „răul unora face bine altora”, un adagio care se verifică în cazul embargoului rus, Brazilia, Argentina, Chile (îndeosebi prin livrările de carne de vită, porc şi pasăre) Turcia, Egipt, Thailanda, Elveţia, Belarus, Noua Zeelandă, au intrat masiv pe piaţa rusă. Ieri, agricultori francezi, din sud-vestul ţării, au blocat accesul spre principatul Andorrei, procedând la verificarea cărnii de provenienţă poloneză, spaniolă, italiană, germană şi portugheză. Într-un şah politic năucitor, cei care pierd sunt până la urmă, după cum vedem… producătorii europeni, care încep să nu se mai suporte între ei din cauza concurenţei acerbe.
