În Franţa MoDem este o formaţiune politică aliată LREM, partidul preşedintelui Emmanuel Macron. Cu un an înaintea alegerilor prezidenţiale, în presa franceză, cu precăderea cea „neprietenoasă”, au răzbătut concluziile unui recent raport al poliţiei anticorupţie, care sintetizează, pe 29 de pagini, patru ani de anchetă în „afacerea asistentelor parlamentare” vizând nu doar partidul lui Francois Bayrou. Mai exact, mai mulţi eurodeputaţi sunt vizaţi, încă de la sfârşitul anului 2019, inclusiv preşedintele partidului centrist Francois Bayrou, care pe Twitter a contestat extrasele din raportul Oficiului central de luptă contra corupţiei, publicat de Le Monde. În concluziile, datate 14 aprilie a.c., consultate şi de AFP, Oficiul central de luptă contra corupţiei şi infracţionalităţii financiare şi fiscale estimează că asistentele parlamentare, cadre ale partidului, remunerate de Parlamentul European, lucrau efectiv pentru UDF, pe urmă MoDem, pe bază de contracte de muncă. Raportul evaluează prejudiciul produs Parlamentului European la 1,4 milioane euro. Adică o deturnare de fonduri în toată regula, operată de 9 ex-deputaţi printre care Sylvie Goulard, Nathalie Guesbeck, Jean Luc Bennahmias şi Robert Roshefort. Poliţia concluzionează, de asemenea, posibila urmărire penală îndreptată şi împotriva unor cadre ale partidului (preşedinte, ex-director financiar) pentru „complicitate”. De pildă Marc Fesnau, actual ministru pentru relaţia cu Parlamentul, candidat la apropiatele alegeri regionale, cu titlul de fost secretar general al MoDem, nu este scăpat de griji. La momentul eclozării scandalului, Bayrou şi-a pierdut postul de ministru al Justiţiei, iar Marielle de Sarnez pe cel de ministru al Afacerilor Europene. Recenta sinteză a poliţiei completează rapoartele precedente ale Oficiului central de luptă contra corupţiei şi infracţionalităţii financiare, din iunie şi octombrie 2018, şi este adresată judecătorului de instrucţie Noemie Nathan care a cerut în 2020 aprofundarea investigaţiilor. Formaţiunea Marinei Le Pen, Adunarea Naţională, este vizată, de asemenea, de o anchetă similară pentru un prejudiciu estimat la 6,8 milioane euro de Parlamentul European. Într-o situaţie similară să află formaţiunea „Franţa tăcută” condusă de Jean Luc Melenchon. Dar niciuna din afacerile amintite, contestate de formaţiunile politice vizate, nu va fi judecată până la alegerile prezidenţiale, o concesie a magistraţilor pentru a nu fi acuzaţi de instrumentare politică. Delictul de „deturnare de fonduri publice” se pedepseşte cu 10 ani de închisoare şi un milion de euro amendă. Raportul poliţiei anticorupţie confirmă un sistem calificat de deturnare de fonduri europene. Ceea ce este foarte grav. După cum ne reamintim, Sylvie Goulard, ex-eurodeputat, fost efemer ministru al Apărării, a fost eliminată (80 de voturi contra la 26) din cursa pentru funcţia de comisar european, ceea ce a însemnat o umilire a Franţei, deşi a returnat suma de 45.000 euro Parlamentului European. Recunoscând astfel, acuzaţia adusă. Suma corespundea salariului pe mai multe luni, 8 la număr, acordat unei foste asistente parlamentare care nu lucrase decât exclusiv la partid. Fosta eurodeputată (2009-2017) este momentan viceguvernator al Băncii Naţionale a Franţei… ca sancţiune. Una peste alta, ca să nu ne întindem cu comentariul, despre deturnare de fonduri europene se poate vorbi şi la alţii, care după cum vedem nu stăteau mai grozav în privinţa eticii, şi nici nu aveau remuşcări în ciordirea fondurilor europene. Mai mult, probeau calităţi de atleţi financiari desăvârşiţi. Pe lângă ceea ce scrie presa franceză, povestea lui Liviu Dragnea, cu cele două angajate de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, pentru care face închisoare, de peste doi ani, e o bagatelă.
