“Trebuie să fii un primar şantierist ca să laşi ceva în urma ta”

Primarul Antonie Solomon se prezintă în faţa craiovenilor aşa cum este: primarul atipic, care a preferat să-şi sacrifice viaţa personală pentru a lăsa ceva în urmă. Proiectele pe care le-a promis sunt acum realizate: Craiova are un centrul elegant pe care şi-l organizatorii marilor evenimente; există un al doilea parc, Parcul Tineretului, care a fost scos, într-un timp-record, de şase luni, dintr-o zonă sălbăticită. Rocada şi Gara Craiovei arată altfel, în cartiere se asfaltează şi se amenajează locuri de parcare. Pasajele, parcarea subterană, centrul istoric sunt lucrări care vin din urmă pentru a schimba destinul Craiovei. Edilul are pe agenda sa, la categoria priorităţi, pe cetăţenii din cartierul Brazda lui Novac, dar şi pe cei din Bariera Vâlcii şi Romaneşti, unde va începe acţiunea de canalizare.

Campania electorală este pe final, cum vi s-a părut că s-au derulat evenimentele în Craiova?

-Circul acesta politic care s-a întâmplat în această perioadă trebuie să ia sfârşit. Eu am avut o campanie elegantă. Dacă aţi observat, chiar dacă în particular am avut supărările mele, totuşi în zonă publică mi-am văzut de mesajul meu şi atât. Alţii m-au deranjat nu numai pe mine, ci şi pe craioveni. Nu se poate să vii din două în două zile şi să înjuri primarul Craiovei.

Cum încheiaţi acest al doilea mandat de primar? Sunteţi mulţumit de ceea ce aţi reuşit să realizaţi până acum?

-Sunt extrem de mulţumit. Dacă alte satisfacţii nu am – mă uit în oglindă şi văd un gol imens în inima mea pe care trebuie să-l umplu prin respectul şi dragostea pe care le am pentru familie – mulţumirile vin din partea celor pe care îi întâlnesc atunci când merg pe şantierele Craiovei. Am spus că mă voi ocupa în special de Rocada Craiovei, lucru pe care l-am realizat: sunt peste 12 kilometri de autostradă! Am spus că voi realiza un parc pentru tineri şi l-am realizat, chiar dacă nu e gata în proporţie de 100 la sută. Urmează etapa a doua cu aqua-park, bazine olimpice, piscine cu valuri pentru copii şi multe anexe care delectează. Am promis că voi reface Sala Polivalentă. Din păcate nu a fost terminată, dar suntem foarte aproape, probabil că în luna iulie sau în august o vom inaugura. Prima poartă de intrare în municipiu este gara Craiovei. Era o mizerie de nedescris acolo, chioşcuri din sârmă, nişte improvizaţii şi îmi era lehamite să trec prin zonă. Şi acum e finalizată, arată ca o poartă europeană. Platoul Teatrului Naţional este şi el aproape făcut. E adevărat că în proporţie de 50 la sută, dar fiindcă pe restul nu ne apucăm să reabilităm pentru că se va realiza acea parcare subterană şi nu trebuie să cheltuim banii aiurea. În 2009 s-a asfaltat în Craiova cât în 40 de ani. Uşor-uşor, curţile interioare ale blocurilor, străzile principale, alei, trotuare au fost reabilitate.

Vi se reproşează că v-aţi ocupat preponderent de Craioviţa Nouă şi de centru.

-Nu e aşa, mergeţi în Sărari, în Rovine, 1 Mai. E adevărat că doar între spital şi strada “Dimitrie Gerota”, şi că până în Târgul de la Romaneşti, cartierul suferă. Dar suntem acolo cu şantierul. În câteva luni va fi la fel ca şi în centrul Craiovei. În Brazdă, din sondajul pe care l-am efectuat în urmă cu o săptămână, stau cel mai prost. Adică nu mai prost decât adversarii, dar nu aşa cum mi-aş dori eu. Oamenii îmi reproşează că a fost un cartier mai nebăgat în seamă, dacă pot să mă exprim aşa. Dacă mai ajung primar, vreau să îmi iau revanşa faţă de locuitorii de aici.

Contracandidaţii dumneavoastră au mers mult prin cartierele mărginaşe ale Craiovei. Ce aţi făcut pentru aceste zone?

– Să nu mi se spună că nu m-am ocupat de periferii. În Brestei şi Catargiu, am realizat 55 de kilometri de canalizare menajeră şi pluvială. Au înlocuit peste 100 de kilometri de apă. Dar au rămas străzile neterminate pentru că s-a întâmplat ce s-a întâmplat cu mine şi au rămas lucrurile blocate. Acum nu, dar la anul, cu siguranţă, vom intra în cele două cartiere pentru a reabilita infrastructura stradală. Bariera Vâlcii şi Romaneşti. Peste două-trei săptămâni vom începe canalizarea celor două cartiere, care costă 22 milioane de euro.

Cei mai mulţi bani pentru Craiova – e vorba de 96 milioane de euro – au venit din fondurile comunitare. Dumneavoastră, personal, aţi susţinut această şansă de dezvoltare a Băniei, care acum îşi dovedeşte efectele.

– Poate că a fost şi meritul meu că municipiul Craiova a fost desemnat printre cei şapte poli de creştere ai ţării şi cei 96 de milioane de euro se cheltuiesc acum pe pasaj suprateran, pasaj subteran, parcare, centre de expoziţii, reabilitarea azilului de bătrâni, cele nouă bulevarde mari ale Craiovei. Bulevardul Râului îl visam autostradă, cu patru benzi pentru traficul greu, restul unde e canalizarea pluvială, mi-ar fi dorit să amenajăm piste de biciclete şi motociclete. Nu a fost să fie. Proiectul a scăpat din atenţia mea, nevoit, pentru că am stat o perioadă suspendat. Proiectul a fost făcut cum a fost făcut şi aştept să văd cum a ieşit după recepţie ca să-l mai modificăm puţin.

Oricum, toate aceste proiecte sunt dâre adânci pe obrazul Craiovei, care nu se vor şterge niciodată. Centrul era ocolit înainte, iar eu am fost înjurat când am început să îl modernizez, iar acum bucură mii de oameni. Eu aşa gândesc să dezvolt Craiova din centru înspre periferii.

Problema câinilor comunitari a fost o temă de campanie. Ce soluţie oferiţi?

– Eu spun că primarul nu va rezolva această problemă nici peste 300 de ani decât dacă are lege de partea lui. Deci domnii de la guvernare şi parlamentarii să gândească o lege occidentală, vcum este în Germania, Franţa, SUA, în toată lumea civilizatză. Şi eu sunt iubitor de animale, ştiu că prietenul cel mai bunal omului este, până la urmă, tot câinele pentru că ceilalţi trădează, mai devreme sau mai târziu. Dar să-ţi baţi joc de un câine, să dai în el cu pietre, să-l vezi că e bolnav şi tu să-l chinui în continuare, el să muşte copii. Cui serveşte această stare.  Nu se poate, vreau să rezolv problema cânilor comunitari prin lege. La Piteşti e o fundaţie, care are finanţare germană. E o doamnă care livrează mâncare pentru câini în toată Germania, are un lanţ en-gros şi care îşi permite să finanţeze acel adăpost pentru 300 de câini. Dar restul de 2000 sunt pe străzile Piteştiului şi se înmulţesc. De asta spun, haideţi să dăm legi care trebuie, exact cum au făcut nemţii şi francezii după război şi acum fac în continuare. Să nu ne plângem că ne mănâncă câinii. Eu am spus că mă ocup din toamnă, dar să am legea de partea mea.

Craiova resimte lipsa locurilor de muncă. Poate un primar să le promită că va oferi posibilităţi de angajare, care sunt atât de aşteptate şi cu care craiovenii pot fi manipulaţi foarte uşor?

– Investitorii vin numai dacă au interes. Ce poate să facă un primar, să facă fabrici şi uzine? Sunt unii care încă mai cred că aici va fi o Craiovă industrială. S-a terminat cu industria, suntem în comunitatea europeană, unde sunt alte legi, alte direcţii pe care trebuie să le respecţi. Vreau şi un turism urban mai dezvoltat aici, pentru că avem ce să arătăm, mai ales că avem o Universitate şi vin mulţi care se plimbă pe aici şi care trebuie să vadă adevărata faţă a acestui oraş. Asta e soluţia locurilor de muncă; interesul investitorilor şi tu, ca primar, să le oferi nişte facilităţi în limita legii. Industria grea, care s-a construit pe timpul lui Ceauşescu, acum dispare. Şi nu numai aici, ci peste tot. S-a terminat şi în Spania, şi în Grecia. Nu-mi doresc ca tinerii noştri să muncească la căpşuni, dar să le oferim ceva aici. Mai cred că o şansă poate fi 0 dezvoltarea agriculturii, a industriei alimentare, a infrastructurii rutiere şi, cum spuneam, turismul. Nu poţi să iei marea şi muntele din ţara asta şi să pleci cu ele. Uite a venit Fordul, dar, dacă nu le merge, stau un an-doi şi pleacă, aşa cum a făcut Nokia la Cluj. De asta spun că nu trebuie să ne fie ruşine să muncim şi în agricultură, în sfera serviciilor – barman, portar, cizmar, tâmplărie. Să dezvoltăm micile meserii, aşa cum a fost odată. Deci primarul trebuie să facă oraşul curat, sigur şi un ambient deosebit. Vreau să fie Craiova o grădină a Maicii Domnului aşa cum a spus Papa Ioan Paul când a aterizat în România.

Proiectele vor continua în Craiova?

– Craiovenii ar trebui să ştie că aici este şi o mare corvoadă, nu este chiar o plăcere. Viaţa mea strict privată nu prea mai există, totul e numai aici. Asta pentru că eu vreau să fiu un primar responsabil. Încă nu s-a inventat sau nu este momentul unui primar de reprezentare, trebuie să fii un primar şantierist ca să faci ceva, să laşi ceva în urma ta. O să fie alţii, peste patru sau opt ani, alţii care vor sta la cravată şi îi vor reprezenta pe craioveni în fel şi fel de întâlniri. Dar, până atunci, este de muncă. Şantier, vreme rea, ninsoare, trebuie să muncim. Dar mi-e drag după aceea când merg şi văd când văd ce rămâne şi mă gândesc la pasajul suprateran. Centrul istoric o să fie reprezentativ, o să ne amintească de secolul trecut. Din păcate avem clădiri cu bulina roşie care nu sunt ale primăriei şi nu putem să intervenim. Degeaba vopseşti, dar la primul cutremur o să fie probleme. Dar infrastructura subterană, pavaj, mobilier urban, iluminat artistic o să fie ca afară. Oamenii se vor simţi exact ca într-un centru istoric al unei mari capitale europene. Suntem pe locul doi la clădiri-monument fiindcă boierii aceştia craioveni nu au fost nişte neica nimeni, au lăsat urme adânci, peste 400 de clădiri. Şi vine nu ştiu cine şi spune că aici sunt interlopi. Dar ce Mihai Viteazul e interlop, Marin Sorescu e interlop? Craiovenii care au făcut cinste oraşului şi ţării nu pot fi interlopi.

Sunteţi un primar atipic şi aceasta este o calitate pentru care sunteţi apreciat …

– Unii m-au făcut lăutar. Da, ştiu să cânt, să joc, râd, plâng, adică sunt om cu trăirile mele. Lumea mă ştie aşa şi nu pot să mă duc să mă schimb la 180 de grade ca lumea să spună apoi că s-a potolit Solomon .. ce frumos e îmbrăcat, ce frumos vorbeşte. Nu vreau să fac asta, vreau să fiu eu până la adânci bătrâneţi. Şi mai vreau să rămân primarul care trebuie să rezolve problema oricărui cetăţean, nu să dea mâna pe stradă de dimineaţă şi până seară. Eu aşa gândesc şi atunci când îi sun, oamenii se blochează. Nu sunt supraom, sunt om ca oricare altul şi doar întâmplarea a făcut să ajung aici.

Ce faceţi pe 10 iunie?

– Craiovenii să fie atenţi că, pe 10 iunie, au puterea în mâna lor şi să vadă cui o încredinţează. La ora 8.30 mă duc la vot şi după aceea mă duc la biserică. Duminică e hramul Bisericii Hagienuş şi se duce acolo nevastă-mea, iar eu mă duc la Leamna. Stau la sf liturghie, mă rog pentru toţi, mă duc acasă la mine la Leamna şi stau acolo. Nu mă duc prin secţiile de votare, nu am fost nici acum 4 ani şi nici acum 8 ani. Srtau la leamna şi aştept. O să vin la primărie pe la 21.00, când încep să se încheie votarea şi mă duc acasă. Probabil că pe la ora 2.00 voi fi sunat să aflu dacă am câştigat sau nu. Asta e, cum vrea Dumnezeu şi cum vor craiovenii.

Dumneavoastră cum vă doriţi?

-Eu îmi doresc să câştig pentru Craiova, nu pentru mine, fiindcă eu am de toate. Înainte nu aveam nimic şi mă bucuram de viaţă, iar acum am de toate. Vreau ca acest oraş să nu îmbătrânească niciodată, vreau ca oamenii să voteze omul Antonie Solomon. Şi le promit că o să mă împac cu toţi duşmanii şi că nu o să răspund decât la comanda socială a craiovenilor. Deci le spun craiovenilor să voteze cum le dictează conştiinţa!

LAURA MOŢÎRLICHE şi MARGA BULUGEAN