O vizită cu simbolistica ei!

Vizita scurtă, „în trecere”, cum s-a spus, prin Craiova, zilele trecute, a Excelenţei Sale Nicolas Warnery, ambasadorul Franţei în România, şi primirea sa de primarul municipiului, Lia Olguţa Vasilescu şi preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile, poate fi considerată un eveniment, deloc de duzină, cu simbolistica sa particulară, în planul afecţiunii. Chiar dacă vizita respectivă nu este prima a unui ambasador acreditat la Bucureşti, şi mai degrabă completează o suită de evenimente similare, prezenţa Excelenţei Sale Nicolas Warnery merită o subliniere aparte, în contextul relaţiilor de excepţie ale Bucureştiului cu Parisul, prin tot ceea ce se ştie. De dată recentă, o cooperare fertilă în materie de securitate, marcată adecvat, la cel mai înalt nivel. Evident, din programul vizitei nu putea lipsi prezentarea Muzeului de Artă şi a Centrului Cultural „Constantin Brâncuşi”, prezentarea colecţiei Brâncuşi, ca moştenire lăsată (cu această ocazie, domnul ambasador a oferit, primăriţei şi doamnei consilier Loredana Popi, directoarea Liceului „Voltaire”, mărţişoare, cu unul dintre simbolurile Franţei). Sculptorul Constantin Brâncuşi a fost cel mai bun ambasador al ţării nostre în capitala Franţei şi anul acesta este sărbătorit în ambele ţări. Excelenţa Sa Nicolas Warnery, în drum spre Gorj a făgăduit că va reveni în Craiova, interesat fiind de vizitarea „Minervei” şi a „Vilei Jianu” unde în 1968, aflat într-o vizită salutată de populaţia urbei, a dormit preşedintele Charles de Gaulle. De la care a rămas, între altele, duioasa formula apocrifă: cum să guvernezi o ţară cu atâtea sortimente de brânză. Diplomat de carieră, prezent la Bucureşti din 8 septembrie 2023 după un stagiu la Hanoi, Excelenţa Sa Nicolas Warnery şi-a început cariera diplomatică, după studii serioase şi în 2002, după ce îndeplinise şi alte misiuni, va deveni şeful de cabinet al ministrului afacerilor de externe Dominique de Villepin, unul dintre marii diplomaţi ai Europei, chiar de excepţie, autorul unui studiu bine documentat despre Napoleon „Cele 100 de zile”, cu o prefaţă semnată de Mircea Geoană. Ca să ajungi şeful de cabinet al lui Dominique de Villepin, care pentru o vreme a fost şi prim-ministru şi rămâne cunoscut prin discursul său electrizant la ONU, prin care făcea cunoscut că se opune războiului din Irak, nu era deloc o bagatelă. În fine, relaţia Craiovei cu Franţa este solidă şi armătura ei se reazămă în puternica componentă culturală francofonă, dar şi prezenţa economică, marcată de investiţii recente în turism şi industrie. Pe 9 aprilie anul trecut a fost inaugurat noul sediu al Alianţei Franceze, confirmând astfel buna poziţionare a municipiului Craiova pe harta francofoniei şi rolul său de centru cultural. Universitatea din Craiova întreţine, de asemenea relaţii de colaborare cu universităţi franceze, iar învăţământul francofon este prezent. Chiar dacă n-a fost niciodată considerată „micul Paris” din Balcani, Craiova a fost în sfera culturală şi a schimburilor care au avut loc, chiar înainte de 1990 prezentă. Lumea se schimbă, după cum se vede, relaţiile odinioară statornice dintre ţări se „metamorfozează”, nu însă şi parteneriatul ţării noastre cu Franţa. Parisul a fost opţiunea elitelor româneşti şi istoricii ne confirmă susţinerea fermă a împăratului Napoleon al III-lea, în Unirea Principatelor de la 1859. Sculptorul Constantin Brâncuşi, eseistul Emil Cioran, dramaturgul Eugene Ionesco sunt celebrităţi partajate ş.a.m.d..