Fostul „oraş” Bakhmut, demolat aproape integral de bombardamentele necontenite, la care a fost supus de luni de zile, nod important de linie, încă rezistă şi ocuparea lui ar permite continuarea ofensivei în profunzime, contra devensivei forţelor armate ucrainiene. Asta a declarat Serghei Şoigu, la televiziunea rusă, în cursul unei reuniuni cu cadrele ministerului său, preluată şi de presa occidentală. La rândul său armata ucrainiană refuză, din indicaţia expresă a preşedintelui Volodimir Zelenski, să se retragă şi în conferinţa video cotidiană de luni a cerut comandanţilor militari să facă totul pentru apărarea acestui epicentru al luptelor din estul ţării, şi nici o parte a Ucrainei nu trebuie abandonată. Comandantul-şef al AFU, Valeri Zalujni şi Oleksandr Syrsky, comandantul forţelor terestre ucrainiene, au decis apărarea, în continuare a Bakhmutului. Vor fi identificate forţe militare pentru suplimentarea celor aflate în Bakhmut, în grea suferinţă. Potrivit serviciilor de informaţii ale NATO Rusia pierde mai mulţi soldaţi, în această sângeroasă bătălie prelungită din Ucraina. De ieri, pentru două zile, secretarul-general al ONU, Antonio Guterrez, se află la Kiev pentru a treia oară de la începutul conflictului, în vederea unei noi runde de dialog cu preşedintele Volodimir Zelenski. Ce vor discuta, sau mai exact ce se va putea afla, din dialogul purtat, rămâne de urmărit. În ultimele săptămâni ruşii au înregistrat lejere avansuri în Bakhmut, controlând deja accesul şi ieşirea din oraş, în nord, sud şi est, ameninţând astfel cu încercuirea. Grupul paramilitar Wagner conduce acest atac, cu preţul unor pierderi grele, potrivit însuşi fondatorului său, Evgheni Prigojine. Această rezistenţă încrâncenată, greu de descris, după cum rezultă din comentariile de la faţa locului, permite, potrivit evaluării părţii ucrainiene, slăbirea frontului rus, fără a câştiga un avantaj decisiv. În paralel, Ucraina prepară o contraofensivă aşteptând onorarea promisiunilor de livrare de noi arme moderne. Acum Bakhmutul mai contează pe mai puţin de 4.000 de civili, potrivit Kievului, faţă de aproape 70.000 înainte de intervenţia militară rusă. Tot mai clar a devenit un lucru: entuziasmul în privinţa problemei ucrainiene, încet-încet, începe să se estompeze. Uniunea Europeană resimte consecinţele acestui război prelungit şi economiile ţărilor membre nu au turaţia dorită. Dimpotrivă. Recuperarea integrală a teritoriilor ocupate de ruşi momentan, prin operaţiuni de contraatac, rămâne un deziderat cardinal al Kievului, dar partea rusă nu va ceda fără lupte, nici o palmă din aceste teritorii. Decizie greu de acceptat. Volodimir Zelenski, omeneşte vorbind, nu poate face un asemenea gest, de cedare, fiindcă atunci toată cariera lui politică s-ar nărui aidoma unui castel de nisip lovit de valul mării. Că o asemenea abordare, prezentă şi în presa occidentală, nu este morală, este adevărat. Dar dacă aşa cum arată linia frontului cad şi regiunile Odesa şi Nikolaev, Zaporojie se află deja juridic în Federaţia rusă, atunci situaţia devine mai complicată decât este. Şi războiul poate căpăta altă amplitudine, mai mult decât îngrijorătoare. Coaliţia ţărilor occidentale ajută în continuare cu arme tot mai puternice Ucraina, dar la Moscova mulţi politicieni sunt realmente radicali, şi unul dintre ei este Dmitri Medvedev, al doilea în ierarhia Consiliului de securitate, încât scenariile sumbre nu rămân excluse.
