Alegerile europarlamentare din această primăvară se apropie cu paşi repezi şi forţele politice îşi fac strategia pentru scrutin. La Parlamentul European de la Bruxelles, europarlamentarul social-democrat Victor Boştinaru a fost gazda unui numeros grup de vizitatori români şi a reprezentanţilor mass-media, prezentând planurile de viitor şi trăgând şi un semnal de alarmă în ceea ce priveşte pericolul reprezentat de posibilitatea accederii în Parlamentul European a partidelor naţionaliste şi extremiste. De asemenea, acesta a precizat că preşedinţia rotativă a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, exercitată de România, se bucură de un real succes, care, din nefericire, nu este foarte bine comunicat în ţară.
Europarlamentarul Victor Boştinaru este un european convins şi crede că numai prin apartenenţa României la Uniunea Europeană şi în structurile Nord-Atlantice se poate rezolva problema siguranţei naţionale, dar este nevoie de unitate între forţele politice din ţară, inclusiv în structurile europene. „La apropiatele alegeri europarlamentare, va fi bătălia pe resurse. Nu sunt prooroc, n-am vocaţie de ghicitor, însă cred că vom avea circa 40% partide naţionaliste, extremiste, antieuropene. Din punctul meu de vedere, cele mai multe voturi în acest sens vor veni din Franţa, Germania şi Italia, dar poate veni o surpriză şi din Spania, având în vedere că acolo vor fi, în aprilie, alegeri naţionale anticipate. Fotografia nu este deloc roz. Sunt, însă, convins, că România nu va da niciun europarlamentar eurosceptic. Pentru mine, este clar că cele trei mari familii politice europene – popularii, social-democraţii şi liberalii – vor reuşi să formeze o alianţă, dar vor fi negocieri dure, însă, altfel, Uniunea Europeană va dispărea, ceea ce ar fi un dezastru, ar fi o sinucidere în masă. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat în Marea Britanie, cu BREXIT-ul. Acolo este un exemplu în care ambiţiile unora au făcut un mare rău ţării. Sper ca războiul româno-român să înceteze, să fie linişte în această perioadă şi să fie urmărit interesul naţional. Am putea lua exemplul Spaniei, ai căror europarlamentari , chiar dacă aveau opinii divergente, în cazul crizei catalone, au votat în interesul ţării. Poate ar trebui şi la noi o lege ca în Spania, unde este impus interesul naţional în politica externă . România nu are decât o singură şansă: să fie europeană şi în structurile Nord-Atlantice”, a precizat Victor Boştinaru.
Primele două luni de preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, un succes pentru România
În cele două luni de când România a preluat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, au fost succese deosebite, dar, din păcate, necomunicate corespunzător. «Noi nu percepem succesele din aceste două luni, deoarece nu există dialog între liderii de la Bucureşti. Avem o şansă istorică, de care trebuie să profităm. De când am preluat preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, am finalizat 63 de dosare, în timp ce Austria a finalizat 54 în şase luni. Am realizat trei de care toată lumea fugea: North Stream II, unde Rusia juca pe cartea Gazprom, pe care dorea s-o prezinte ca pe noua Armata Roşie, în relaţia cu Germania, dar negocierile purtate au fost benefice ţărilor din centrul şi estul Europei, neaducând prejudicii nici relaţiilor Nord-Atlantice . A fost un succes al Guvernului României, nu al vreunui compromis franco-german. Al doilea mare dosar este cel al Fondului European de Apărare. Ce spune preşedintele Franţei, despre o armată europeană, este mai mult decât o „fata morgana”, este o naivitate. Dacă se pune în discuţie relaţia cu NATO, este suicid colectiv. S-a asigurat un fond de 10 miliarde de euro, până în 2027, pentru dotări performante şi proiecte, iar România are şi ea destule proiecte. Iar cel de-al treilea, dar nu cel din urmă, este al securizării graniţelor terestre şi marine şi fluviale. Suntem în prima linie a Uniunii Europene, vom organiza alegerile europarlamentare şi trebuie să o facem cu decenţă. Sunt convins că vom demonstra că suntem capabili că putem conduce Europa», a mai spus Victor Boştinaru.
Corespondență specială din Bruxelles,
CRISTI PĂTRU și TIBI BOLOGH