Investigaţia autorităţilor române privind plângerea sauditului Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, care reclamă deţinerea într-o închisoare CIA din România, se află în faza actelor premergătoare, a comunicat ieri, pentru Mediafax, Parchetul instanţe supreme. „Cercetările continuă în dosarul constituit ca urmare a plângerii formulate de numitul Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, cauză aflată în faza actelor premergătoare. Alte informaţii nu pot fi furnizate la acest moment, întrucât (…) publicitatea acestora ar putea periclita bunul mers al anchetei”, a comunicat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-un răspuns la solicitarea agenţiei Mediafax. În data de 29 mai 2012, avocatul lui al-Nashiri a înaintat în numele său o plângere penală procurorului general al României în care reclama detenţia secretă, rele tratamente aplicate clientului său, precum şi procedura de extrădare. În 20 iulie 2012, procurorul general a informat că plângerea a fost înregistrată, precum şi faptul că cercetările sunt într-un stadiu preliminar. În 2 august 2012, Open Society Justice Initiative (Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă) a depus o reclamaţie în numele lui Abd al Rahim al-Nashiri (47 de ani) împotriva României şi la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) de la Strasbourg. Curtea a comunicat documentaţia Guvernului român la 18 septembrie 2012. Autorităţile noastre trebuie să răspundă unei serii de întrebări, respectiv dacă, în perioada cuprinsă între 6 iunie 2003 şi 6 septembrie 2006, al-Nashiri a fost deţinut într-un centru de detenţie secret în România. În acest sens, Guvernul, confidenţial, este rugat să furnizeze materiale care să arate dacă a fost deţinut în România şi dacă aceasta s-a stabilit în cadrul anchetei începute în urma plângerii penale din data de 29 mai 2012 şi pe ce dovezi. „Nu există un document (acord) privind înfiinţarea şi funcţionarea unui centru de detenţie secret pe teritoriul românesc, realizat de autorităţile române? Dacă este aşa, acest document a fost inclus în probele colectate în timpul anchetei?”, sunt câteva dintre întrebări. În cazul în care documentul există, Guvernului i se cere să furnizeze o copie. De asemenea, Guvernul este pus să răspundă, presupunând că reclamantul a fost deţinut în România în perioada relevantă şi în funcţie de susţinerile şi probele lui, „(A) dacă a fost supus la tortură sau la alte forme de tratament interzise de articolul 3 al Convenţiei Europene, în timp ce se afla în custodia SUA pe teritoriul românesc? (B) dacă a fost izolat într-un centru de detenţie secret, cu încălcarea articolului 3 şi articolului 5 indice 1 din Convenţie? (C) dacă a fost abuzat şi privat de accesul la/sau contactul cu familia sa, cu încălcarea articolului 8 din Convenţie?”. În 20 aprilie 2011, Departamentul de Apărare al SUA a anunţat că al-Nashiri a fost acuzat, în temeiul Legii comisiilor militare (Military Commissions Act) din 2009, printre altele, pentru „omucidere cu încălcarea dreptului războiului” şi de „terorism” pe baza faptului că ar fi fost unul dintre lideri în atacul împotriva navei USS Cole din Yemen, din 12 octombrie 2000, atac în urma căruia au murit 17 marinari americani şi alţi 40 au fost răniţi, şi în atacul împotriva petrolierului francez MV Limburg din Golful Aden, din 6 octombrie 2002, în urma căruia a murit un membru al echipajului. Al-Nashiri a fost considerat unul dintre liderii grupării Al-Qaeda. În 2011, al-Nashiri – deţinut din 2002 în Guantanamo (Cuba) – a reclamat şi Polonia la CEDO pentru rele tratamente aplicate în timpul deţinerii sale în închisori secrete ale CIA. El susţine că în perioada în care s-a aflat în custodia CIA a fost reţinut „incommunicado”, în izolare, în locuri care nu au fost făcute publice, şi că a fost torturat, inclusiv prin metoda simulării înecului.
