Donald Trump, liderul de la Casa Albă, a început anul 2026… în forţă: după „operaţiunea Maduro”, de la Caracas, Donald Trump discută aprins preluarea controlului deplin asupra Groenlandei, potrivit mai multor surse media americane. Înseşi Karoline Leavitt, secratarul de presă al Casei Albe, a precizat că pentru Donald Trump „preluarea controlului asupra Groenlandei este o prioritate de securitate naţională”. Pentru CNN, liderul de la Casa Albă ar fi spus că acest obiectiv important, de politică externă, justifică inclusiv utilizarea armatei americane în orice moment. Pentru a explica această nevoie stringentă de a invada un teritoriu NATO, Donald Trump a mai spus că Groenlanda este plină de nave chinezeşti şi ruseşti, peste tot. The New York Times, citând oficiali americani, a relatat însă că Donald Trump ar vrea să cumpere Groenlanda şi nu să o anexeze cu forţa militară, iar secretarul de stat american Marco Rubio ar fi declarat acelaşi lucru unui membru al Congresului. Neliniştea europenilor, pe chestiunea planului de anexare a Groenlandei, a atins însă cote ridicate. Asta după ce la bordul Air Force One, zilele trecute, liderul de la Casa Albă ar fi spus „hai să vorbim despre Groenlanda peste 20 de zile”. În fine, impacientaţi, liderii europeni, nu toţi, au emis o declaraţie comună respingând comentariile hazardate ale lui Donald Trump, între care şi afirmaţia că securitatea în Arctica, dacă despre asta este vorba, este ameninţată. Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că un atac al SUA, în Groenlanda, ar însemna sfârşitul Alianţei militare NATO. Frederiksen a cerut SUA să înceteze „ameninţările la adresa unui aliat istoric”. Fiindcă este absurd să tot repeţi, la nesfârşit, că SUA ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei. Al cărui prim-ministru, Jens Frederik Nielsen, a şi scris pe pagina sa de Facebook „gata cu presiunea, gata cu aluziile, gata cu fanteziile de anexare”. Groenlanda (55.000 de locuitori) parte a Coroanei daneze, încă din secolul 19, cu statut autonom, este deschisă dialogului adecvat. Insula este deja în sfera de influenţă a americanilor, printr-un acord de apărare semnat în 1951, care permite deja armatei americane să fie prezentă. În spatele cuvintelor preşedintelui stă mai puţin un proiect strategic şi mai mult o încercare de diversiune politică cu rostul de a slăbi Alianţa trans-atlantică. Aşa se spune de nu puţini analişti. Pe 4 ianuarie a.c. Donald Trump a inclus acest teritoriu pe o listă care mai insera adversari istorici ai SUA, precum Cuba şi Iranul, dar şi preşedintele Columbiei, pe care îl tot ameninţă. Fireşte, aliaţii Danemarcei, în primul rând, caută un ton moderat şi un teren comun cu Washingtonul pe teme cum ar fi Ucraina. Deşi nici aici nu se întâlnesc convenabil. Donald Trump ştie că nu se bucură de mare simpatie, nici la Bruxelles, nici în marile capitale europene, şi nu de dată recentă, ci din timpul mandatului anterior. Va promite, probabil, Groenlandei investiţii americane, în schimbul controlului asupra insulei, conform unui pact de liberă asociere. Va fi greu însă să surmonteze rezistenţa Danemarcei, ţărilor europene şi chiar a localnicilor. Un scenariu de preluare militară, în forţă, pare însă exclus. O confiscare americană a Groenlandei, ruptă de la Danemarca, aliată de multă vreme, ar trimite Alianţei NATO undă de şoc fără precedent şi ar admite ruptura dintre liderii europeni şi Donald Trump, care confundă Groenlanda cu calota glaciară, gheaţa pe uscat, cu Oceanul Arctic şi gheaţa sa maritimă.
