Ion Prioteasa, omul care strânge rândurile în USL Dolj

Deşi modest din fire, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, se bucură, la această oră, de cea mai bună popularitate în rândul doljenilor. Contând pe calităţile lui de om de bună-credinţă, care îşi impune să împlinească tot ceea ce promite, nu puţine au fost semnalele din partea oamenilor că sunt alături de el. Ion Prioteasa rămâne, aşadar, un lider de necontestat, atât în plan administrativ, cât şi în plan politic, fiind, pe bună dreptate, locomotiva Uniunii Social-Liberale doljene. Spiritul de echipă şi l-a făcut remarcat mai cu seamă în această campanie electorală în care şi-a susţinut colegii, candidaţi la alegerile parlamentare, fără nici un echivoc. În plus, deschiderea sa către valorile Uniunii Europene l-au propulsat în funcţia de preşedinte al Delegaţiei României la CoR, unde reprezintă, de fiecare dată, la Bruxelles, regiunea Olteniei.

– Domnule preşedinte, în curând se va încheia campania electorală pentru alegerile parlamentare , urmând ca duminica aceasta cetăţe anul să vină la urne şi să-şi decidă viitorul. Ca de fiecare dată, vam văzut extrem de implicat, prezent alături de colegii din USL Dolj care candidează anul acesta şi cred că aveţi un cuvânt greu de spus când trebuie să trageţi concluziile. Cum vi s-a părut campania de anul acesta?

– Deşi am fost în campania electorală şi m-am dus peste tot unde am fost invitat ca să-mi ajut colegii, asta nu a însemnat că am lăsat nerezolvate problemele judeţului. Din contră. Am primit delegaţii străine, am creionat proiecte de investiţii, am condus şedinţele de Consiliu Judeţean, unde s-a pus în discuţie chiar viitorul acestui judeţ, am fost pe şantiere, am fost în teritoriu. Ce am făcut luna aceasta? Am muncit dublu sau chiar triplu. Am ajuns la Consiliu Judeţean în fiecare dimineaţă, la prima oră aş putea să spun, şi am plecat de aici noaptea. A fost un efort imens, dar l-am făcut cumare plăcere, pentru că atunci când trebuie să-ţi susţii colegii departid, atunci când trebuie să-ţi promovezi ideile, atunci când trebuie să găseşti soluţiile, nimic nu te poate opri, nimic nu este mai important şi toate celelalte problem de ordin personal le laşi acasă sau le laşi în sarcina familiei. Cum a fost campania? Cred şi eu că a fost o campanie mai puţin obişnuită, dar ea a fost diferită de la un judeţ la altul. Am înţeles că o parte din contracandidaţii noştri, mă refer la cei de la ARD, au spus că noi, cei de la USL, nu am par ticipat la dezbateri pe problem economice. Dar noi în Dolj am rezolvat zilnic probleme de ordin economic. Nu cred că este nevoie să discuţi de ele, ci să le pui în practică. La Consiliul Judeţean Dolj se văd toate aceste lucruri.

– Chiar mâine (n.r. – astăzi) la Craiova va avea loc un eveniment extrem de important pentru jude ţul nostru. Un semnal, aş putea să spun, către investitori…

– Da, este un lucru foarte bun. Tăiem panglica inaugurală la Aeroportul Internaţional Craiova. Ca să dăm un semnal către Europa. Acest Aeroport a fost ambiţia mea ca preşedinte al acestui Consiliu Judeţean. Vom avea oaspeţi de seamă. Ne vor onora cu prezenţa premierului României, Victor Ponta, dar şi preşedintele socialiştilor europeni, europarlamentarul Hannes Swoboda. Vom împleti la Craiova partea economic cu cea culturală. Deputatul european va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova. Cred că sunt suficiente semnale pe care le dăm Europei. Susţinem şi respectăm valorile europene.

20 de destinaţii noi de pe Aeroportul Internaţional Craiova

– Ştiu că aţi făcut chiar personal demersuri consistente pe lângă Comisia Europeană pentru a mişca lucrurile la Aeroport. Mă refer, de data aceasta, la încurajarea companiilor aeriene.

– Da, v-am spus că nu stăm cu mâine în sân când vine vorba de dezvoltarea judeţului. Ne-am adresat Comisiei Europene de la Bruxelles cerându-i să ne ajute să demarăm proiectul cu zborurile de pe Aeroportul Craiova, ajutând şi noi aceste companii care nu vor veni la început cu toată deschiderea, pentru că este greu să umpli un avion care să plece de la Craiova. Clujul şi Doljul s-au adresat celor care erau îndreptăţiţi să constate că, de fapt, noi nu venim cu un ajutor de stat, ci este în interesul cetăţenilor. Astăzi suntem în posesia unei decizii a Comisiei Europene care ne permite să facem inclusiv o infuzie din banii Consiliului Judeţean Dolj şi o alocare către o firmă care ar dori să zboare către nişte destinaţii pe care noi le vom alege. Avem o înşiruire a sumelor pe care putem să le alocăm în fiecare an, pe o perioadă de 7 ani, în care să existe circa 20 de destinaţii noi, dar nu mai mult de patru destinaţii anuale.

– Sunteţi un lider de partid cu vederi europene, un preşe dinte de schis dialogului, multilingvismului şi diversităţii. Toate ace ste calităţi au contat foarte mult atunci când aţi fost ales preşedinte al Delegaţiei Românie şi la CoR. Mai ştim şi că luna trecută aţi fost plecat la Bruxelles, unde aţi condus prima şedinţă de lucru a Delegaţiei României la Comitetul Regiunilor. Ce aţi făcut, concret, acolo pentru regiuni?

– Într-adevăr, sunt deschis către diversitate. Cunosc foarte bine locul şi rolul ţării noastre în construcţia Uniunii Europene, dar concomitent îmi apar valorile naţionale. Sunt un patriot. Aşa am fost şi lucrul acesta l-am învăţat de la părinţii mei. Am participat la Bruxelles la reuniunea grupului României la CoR, unde au fost stabilite priorităţile delegaţiei pentru anul 2013. Am susţinut un lucru extreme de important pentru dezvoltarea regiunilor şi, implicit, pentru dezvoltarea regiunii Olteniei. Am spus atunci şi spun şi acum că, în perspectiva adoptării cadrului financiar multianual 2014-2020, este necesar ca bugetul alocat Comitetului Regiunilor să fie de 1,14% din venitul naţional brut (VNB) al statelor membre ale UE. Pentru delegaţia României la Comitetul Regiunilor este prioritar ca, în perioada următoare, să aibă o voce cât mai puternică, cu un rol cât mai activ. În acest fel, autorităţile locale din România vor avea un cuvânt mai important de spus în cadrul dezbaterilor de la Bruxelles pentru a contribui la luarea celor mai bune decizii pentru viitorul regiunilor româneşti. De asemenea, pentru România este prioritară promovarea coeziunii teritoriale. Comunităţile locale din România sunt interesate de investiţii şi de crearea unui mediu propice dezvoltării durabile, iar fondurile structurale au fost şi rămân un instrument deosebit de important, care trebuie valorificat în continuare.

„Suntem o echipă, aici, la Consiliul Judeţean Dolj”

– Dar trebuie să subliniem şi faptul că ins tituţia pe care o reprezentaţi este campioană în ceea ce priveşte accesarea de fonduri e uropene. Ştiu că s unte ţi unul dintre susţinătorii acestor fonduri şi că îi împingeţi de la spate şi pe primarii localităţilor doljene, mai pre cis îi s usţineţi în accesarea fondurilor.

– Am înţeles de la început că Europa trece prin criză. Am văzut ce se întâmplă în Grecia, în Italia. M-am gândit că investitorii nu vor mai veni către noi, aşa cum au făcut-o în anii precedenţi, că toţi vor avea grijă săşi administreze afacerile cum ştiu mai bine. Atunci, singura soluţie ca să nu stăm pe loc, ci să ne dezvoltăm, au fost fondurile europene. Îmi place cum sună această propoziţie, „suntem campioni”. Aşa am vrea să rămânem. Dar nu le accesez singur, suntem o echipă aici la Consiliul Judeţean Dolj. Împreună cu echipa de la ADR S-V Oltenia facem lucruri interesante pentru judeţ, pentru comunitate şi mă bucur că ele nu trec neobservate. Vreau să vă mai spun că, în cadrul reuniunii de la Bruxelles, s-a decis să aibă loc o concentrare şi mai mare a eforturilor membrilor delegaţiei naţionale pe o angajare mai profundă în cadrul procesului de luare a deciziilor în mai multe domenii importante, precum politica de coeziune şi fondurile structurale, energia verde şi cooperarea teritorială. La întrunirea grupului s-a mai hotărât întărirea cooperării dintre delegaţiile naţionale a României la CoR şi Congresul P uterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei (CP LRE).

– Aeroportul Internaţional a fost una dintre ambiţiile dumneavoastră, fiind o rampă către investitori. Pe partea socială ce planuri aveţi?

– O spun deschis: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. Ştiu că sunt multe interese, dar nu o să dau niciun pas înapoi. Când vine vorba despre oameni nu abdic. Spitalul este una dintre cele mai mari unităţi medicale din România şi pot să spun că reprezintă „prioritatea zero” în strategia investiţională a administraţiei judeţene în perioada 2012-2016. De 40 ani nu a mai avut loc o intervenţie substanţială, atât în ceea ce priveşte reabilitarea, cât şi în ceea ce priveşte dotarea. Am transmis un mesaj cadrelor medicale că dorim să ne implicăm cu toată forţa la Spitalul Judeţean, în reabilitarea lui, în rezolvarea unor probleme. De aceea ne dorim să avem Ministerul Sănătăţii alături de noi, cel puţin în ceea ce priveşte dotarea, dacă nu chiar şi în alte lucruri cu care ne-ar putea sprijini în viitor. Suntem gata să abordăm o problemă spinoasă, care se referă la zona de urgenţă a unităţii medicale, ce are încă destule lacune. Ne propunem să construim şi o clădire pe două etaje în faţa Unităţii de Primiri Urgenţă, care să deţină o sală de operaţii şi două saloane de câte 25 de paturi pentru pacienţi. Suntem pregătiţi să depunem şi să aplicăm pe fonduri europene un proiect privind anveloparea acestui spital, adică o abordare complexă a spitalului.

Sănătatea, prioritatea „zero”

– Sunteţi un politician făcut pentru oame ni. Şi nu este greu să-ţi dai seama de lucrul acesta. Zilele trecute, Consiliul Judeţean a mai inaugurat o policlinică. Cum au primit cetăţenii din zona respectivă acest proiect?

– Da, este vorba de Centrul Medical Siretului, din cartierul Lascăr Catargiu, obiectiv pentru construirea căruia s-au alocat de la bugetul judeţean peste 500.000 euro. Este prima investiţie în construirea unui imobil destinat sectorului medical, pe care o face, în Craiova, o autoritate publică în ultimii 23 ani. Centrul Medical Siretului va deservi aproximativ 30.000 de oameni care locuiesc în cartierul Lascăr Catargiu. Am dorit să fim alături de oamenii care locuiesc aici şi care nu au mai văzut ceva, făcut la ei acasă, de foarte multă vreme. Într-o primă fază am început cu reabilitarea dispensarului în care lucrează opt medici de familie, un dispensar care acum arată foarte bine, ca oricare altul din centrul Craiovei. În continuarea acestui dispensar, ne-am gândit să construim un centru medical nou pentru locuitoriidin Catargiu care nu se puteau deplasa foarte departe, în aşa fel încât oamenii care veneau la medicul de familie să poată ajunge imediat într-o zonă în care să fie consultat şi să nu mai fie nevoie să ajungă până la spital.

– La capitolul infrastructură ce aţi mai făcut?

– Am făcut un drum ce măsoară 11 kilometri. ‘tiu că este puţin, dar este făcut pe fonduri europene. Drumul este realizat pe o colaborare transfrontalieră cu prietenii noştri bulgari, cu care am dus la bun sfârşit multe proiecte împreună. Pe acest proiect prin care noi am realizat acest drum de 11 kilometri, partenerii noştri bulgari au reabilitat o stradă principală în oraşul Mizia. Noi am reuşit să scoatem la lumină aceste trei commune pe care le traversează – Gighera, Gîngiova şi Valea Stanciului. Lumea cu care stăm de vorbă ne mulţumeşte şi ne spune că, odată cu acest drum, copiii lor vin mai des acasă. Drumul eraafectat şi foarte greu de parcurs.

– Dar mai aveţi o calitate: creşteţi tineri politicieni lângă dumneavoastră. Pe unii îi pregătiţi în administraţie. Şi aici l-am remarcat deja pe vicepreşedinte le Consiliului Judeţean Dolj, Cristinel Iovan. Aş putea să vă spun că vă calcă pe urme şi lucrul acesta e foarte bun, în sensul că ne uităm cu optimism spre viitor. Deci, nu sunteţi numai locomotiva USL Dolj, sunteţi şi un fel de mentor…

– Da, este ambiţia oricărui om politic care se respectă. Să faci bine comunităţii şi să-i asiguri viitorul. Dar nu este numai Cristinel Iovan. L-am susţinut şi pe Mihai Fifor, acum candidează pentru Parlament. Am susţinut-o şi pe doamna primar Lia Olguţa Vasilescu. Sunt cu toţii tineri şi cred că au viitor în politică. Este un adevăr că unii se pricep mai bine la administraţie, alţii fac politici serioase. Nu poţi să fii bun la toate.

LAURA MOŢÎRLICHE şi MARGA BULUGEAN