România asistă la un aliniament perfect al sistemului Soare-Pământ-Lună. Fenomenul debutează cu intrarea Lunii în penumbra Pământului la 18:28 EEST, urmată de eclipsa parțială la 19:27 EEST, totalitatea începând la 20:30 EEST și atingând maximul la 21:11 EEST, cu sfârșitul totalității la 21:52 EEST. Eclipsa parțială se încheie la 22:56 EEST, iar Luna iese din penumbră la 23:55 EEST, durata totalității fiind de 1 oră și 22 de minute.
“Pentru observare optimă, poziționați-vă într-o zonă cu orizont sud-estic liber după 19:30 EEST (Luna răsare la aproximativ 19:37 EEST în #București), preferabil sub cer senin și cu poluare luminoasă minimă; utilizarea binoclurilor sau a unui telescop amplifică detaliile, iar observarea este sigură 100% cu ochiul liber, fără riscuri retiniene asociate eclipselor solare. Din perspectivă astrodinamică, #eclipsa rezultă din proiecția umbrei Pământului asupra Lunii, când satelitul traversează conul umbral generat de blocarea razelor solare de către planeta noastră. Magnitudinea umbrală de 1.362 indică o imersiune profundă în umbră, permițând o durată extinsă a fazei totale, în care Luna capătă o nuanță roșie datorită refracției și difuziei #Rayleigh a luminii solare prin atmosfera terestră – particulele atmosferice scattering preferențial lungimile de undă scurte (albastru), lăsând dominante cele roșii. Acest efect optic, combinat cu orbita eliptică a Lunii (cu o excentricitate de 0.0549), poziționează satelitul la o distanță medie de 363.000 km de Pământ în această fază, intensificând contrastul vizual al umbrei centrale. Orbital, #Luna parcurge nodul ascendent la o viteză medie de 1 km/s, alinierea syzygy producând o eclipsă centrală cu o acoperire completă a discului lunar de către umbra Pământului, diametrul căreia la distanța lunară este de aproximativ 9.200 km. Fenomenul ilustrează mecanica newtoniană a gravitației, cu Pământul ca corp central perturbând traiectoria lunară, și oferă date empirice pentru modelele de dinamică celestă; durata excepțională a totalității (82 minute) derivă din unghiul mic al conului umbral (aproximativ 1.4 grade), permițând o traversare lentă și o oportunitate unică de studiu spectroscopic al atmosferei terestre prin lumina transmisă”, precizează Autoritatea Naţională pentru Cercetare.
