Ultimele zile ale vacanţei mari a elevilor se numără pe degete, cum se spune, şi un nou an şcolar va începe pe 11 septembrie a.c., sub auspiciile revederii elevilor şi cadrelor didactice, dar şi ale eternelor probleme, unele mai greu de înţeles, potenţate cu discreţie de lideri sindicali anoşti, angoasaţi, marginali, dacă nu şi vicleni. Ei sunt amintirea finalului anului şcolar precedent, când nu le-a păsat de nimic în afara unor revendicări salariale – parţial justificate, fără a oferi în contrapartidă nicio făgăduială de reviriment în calitatea actului de învăţământ. Ei sunt cei care mormăie şi acum, fără a invita – deocamdată – la proteste, într-o ţară cu atâtea şi atâtea probleme a căror amplitudine este augmentată de efortul financiar recunoscut de însăşi preşedinta Parlamentului European şi liderii UE, legat de războiul din Ucraina şi de ce se mai întâmplă prin Republica Moldova. Pregătirile premergătoare deschiderii anului şcolar sunt pe ultimii metri şi, cu impulsionările nelipsite din partea Prefecturii Dolj, şcolile doljene sunt, din semnalele primite, nu în straie de sărbătoare, dar în rezonabilă ordine. Echipe de control, formate din reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului şi Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, au verificat, în perioada 1-7 septembrie, stadiul pregătirii localurilor pentru deschiderea noului an şcolar, cu referire la igienizarea spaţiilor de învăţământ, aprovizionarea cu combustibil solid pentru sezonul rece, autorizaţiile de securitate la incendiu ş.a.m.d.. Vor păşi pentru prima dată, în şcolile gimnaziale şi liceale, 15.638 de preşcolari, 294 de antepreşcolari, la care se adaugă 78.412 elevi. Evident, sistemul românesc de educaţie este supus unei noi reforme şi probabil din acest punct de vedere România aspiră la o „performanţă” unică în spaţiul european prin volatilitatea legislativă: niciun ministru dintre cei care s-au perindat, după 1990, n-a dorit să n-aibă propriul aport legat de numele său la modificarea Legii Educaţiei. Zilele acestea intră în vigoare noile legi ale Educaţiei, votate pe 4-5 iulie a.c., după greva profesorilor, dar se pare că va mai fi de aşteptat în privinţa unor reglementări adiţionale şi noua metodologie, nepublicate, în absenţa cărora noile prevederi rămân inoperabile. O lege nu îşi poate îndeplini misiunea decât în momentul în care încorporează cu adevărat ceea ce trebuie. Nicio lege nu e bătută în cuie, chiar dacă e în vigoare, se pot rescrie modificări, când se consideră că acestea se impun, dar exagerările de care vorbeam sunt mai degrabă contraproductive.
Ministrul Sănătăţii nu va sprijini testarea antidrog în masă
O problemă nouă, care nu mai poate fi ocolită, cu soluţii încă neidentificate: despre testarea antidrog în masă este vorba. Câteva mesaje esenţiale, desprinse din postarea pe Facebook a ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, cu prilejiul semnării Planului Naţional – cadru de acţiune pentru siguranţa şcolară, lămuresc lucrurile în chestiunea depistării elevilor care utilizează substanţele psihoactive. Potrivit ministrului, siguranţa şi sănătatea copiilor şi adolescenţilor sunt esenţiale pentru dezvoltarea comunităţii. „Ne dorim să avem copii sănătoşi. Ei trebuie să fie informaţi corect, referitor la un stil de viaţă sănătos, cum să evite drogurile, alcoolul, tutunul. Acest lucru se poate face foarte bine în cadrul şcolii şi împreună cu ministerul Educaţiei vom dezvolta programe de educaţie pentru sănătate. Aş fi foarte bucuros, şi cred că există în acest sens multă dorinţă, din partea cultelor religioase, pentru ca acestea să participe efectiv la programul menţionat”. Ministrul s-a declarat convins că educaţia pentru sănătate poate să genereze comportamente adecvate lumii civilizate. Discuţia pe această temă, fără a face nici pe departe unanimitate, rămâne însă „în coadă de peşte”, prefectul Capitalei, Rareş Hopincă, opinând pentru un chestionar al Agenţiei Naţionale Antidrog prin care să fie consultată opinia părinţilor şi a elevilor referitoare la testarea în şcoală cu aparat antidrog, prezentarea unei adeverinţe medicale la începutul anului care să ateste analize de sânge antidrog, introducerea în curriculă a unei ore antidrog în şcoală. Mai clar, momentan nu s-a stabilit o strategie nouă, menită să curme consumul înspăimântător de substanţe psihoactive. Multe dezbateri, multă gargară, în faţa unei „nenorociri” fără margini.
ISJ Dolj, în top la nivelul ţării
Pentru lucrurile care decurg rezonabil în reţeaua doljeană de învăţământ, mai exact pentru performanţa didactică a acestora, meritul precumpănitor aparţine şcolilor gimnaziale şi liceelor respective. Pentru neîmplinirile, nu puţine ale altora, degradarea atmosferei gimnaziale, şi avem exemple concrete cu şcoli al căror mobilier este degradat chiar de elevi, sub impasibila privire a conducerilor, vina nu poate fi partajată cu nimeni. Şi chiar ISJ Dolj mari intervenţii nu poate opera, posturile de directori plini şi adjuncţi fiind obţinute, cum se ştie prin concurs. Ce a reuşit ISJ Dolj, pe mandatul de inspector general şcolar al prof. dr. Ion Daniel, a fost însă o mai justă monitorizare a lucrurilor şi, în egală măsură o aplatizare a unor conflicte mocnite, implicându-se metodologic, cu discreţie, în ameliorarea procesului formativ, acolo unde se resimţea nevoia. Cu tact, de acum recunoscut, actualul inspector general şcolar Daniel Ion a pus ISJ Dolj într-o lumină avantajoasă la nivelul ţării. Dincolo de rezultatele bune, la indicatorii specifici (Evaluarea Naţională, BAC, Olimpiade) proba peremptorie a fost excelenta organizare a celei de a 73-a ediţii a Olimpiadei naţionale de matematică pentru clasele de liceu, găzduită de Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, motiv pentru care, în premieră, prof. dr. Daniel Ion i-a fost decernată „Medalia de Aur” pe linie organizatorică de ministerul Educaţiei. O şcoală gimnazială, un liceu sau un colegiu naţional nu poate avea rezultatele aşteptate decât cu un bun management şi un corp didactic dedicat profesiei. Colegiile emblematice ale Craiovei (Carol I, Fraţii Buzeşti, Elena Cuza, Ştefan Velovan, Liceul Militar „Tudor Vladimirescu”) rămân atractive prin calitatea procesului educaţional şi nu numai, tocmai datorită conducerilor inspirate pe care le au şi, bineînţeles, valorii cadrelor didactice. Care nu lipsesc şi în multe alte şcoli gimnaziale.
În Franţa, Macron pledează pentru o ţinută unică în şcoală
Altă dată ne interesa mai mult „modelul francez” în Educaţie. Chiar îl îmbrăţişasem. Şi datorăm mult Franţei, din acest punct de vedere. Dar nu mă lungesc cu discuţia. O ţinută unică la şcoală, un pom pentru fiecare şcolar, un test de evaluare sportivă în clasa a VI-a: au fost teme la care, chiar în ziua începerii anului şcolar preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut referiri, într-un interviu fluviu, Educaţia fiind „noua sa zonă rezervată” pronunţându-se pentru „o ţinută unică” accepabilă pentru adolescenţi. Pe considerentul că uniforma şcolară permite atenuarea inegalităţilor între elevi, şi oferă un anumit camuflaj social. A avut referiri interesante la reducerea vacanţei de vară, hărţuirea în şcoală, pactul cu profesorii ş.a.m.d.. În privinţa controversatului subiect al purtării uniformei şcolare şeful statului francez a spus că este în favoarea „experimentului”, în conformitate cu ministrul său pentru Educaţie, Gabriel Attal (34 ani). Pe lângă lupta împotriva bullyingului şi organizarea timpului la şcoală, Emmanuel Macron a pledat pentru revigorarea orei de sport în fiecare şcoală gimnazială, cel puţin o oră de sport zilnic, fiindcă „învăţăm mai bine făcând sport”. Apelul pentru uniforma şcolară câştigă teren în rândul politicienilor conservatori şi centrişti. În fine, şcolile franceze aplică de luni, când a început anul şcolar, o nouă interdicţie pentru adolescentele care poartă abaya, o rochie lungă şi largă purtată de unii musulmani. Voalul şi alte simboluri religioase cu caracter ostentativ sunt interzise cu desăvârşire. Denunţând vacanţele şcolare drept cea mai mare inegalitate, liderul de la Elysee a pledat pentru regândirea acestora. Un subiect sensibil: cyberbullyingul. Începe aşadar un nou an şcolar, cu sarcini exprese pentru Direcţia de Sănătate Publică Dolj, obligată să evalueze condiţiile igieno-sanitare, inclusiv existenţa autorizaţiilor sanitare de funcţionare. Asta pentru început. Ce va urma, vom avea timp să discutăm.
