Verdictul în procesul Ergenekon, în care au compărut 275 de ex-militari, acuzaţi de plănuirea unei lovituri de stat împotriva guvernului turc, s-a dorit un semnal clar dat armatei: principalul acuzat, Ilker Basbug, fostul şef de Stat Major al armatei, a fost condamnat la închisoare pe viaţă. Alţi 11 membri ai reţelei puciste au fost de asemenea condamnaţi la închisoare pe viaţă, printre aceştia aflându-se generali, jurnalişti şi şeful Partidului Muncitorilor (IP, naţionalist), Dogu Princek. Jurnalistul cotidianului de stânga „Cumhuriyet”, Mustafa Balbay, ales în timpul detenţie deputat al principalului partid de opoziţie, CHP (pro-laic), a fost condamnat la 35 de ani de închisoare. Un important dispozitiv de securitate a fost desfăşurat în jurul Palatului de Justiţie, cu sute de poliţişti şi jandarmi, susţinuţi de vehicule blindate şi tunuri cu apă, unde se adunaseră aproape 10.000 de manifestanţi. Procesul durează de cinci ani şi este un simbol al luptei dintre tabăra islamo-conservatoare şi elitele laice ale ţării. Opoziţia vede în Ergenekon (numele locului mitic unde naţiunea turcă a apărut în Asia Centrală) un instrument al guvernului pentru eliminarea opozanţilor săi din sânul armatei şi administraţiei. Lectura verdictului a fost întâmpinată de un cor al avocaţilor, jurnaliştilor şi parlamentarilor. „Moarte dictaturii AKP” au strigat deputaţii şi avocaţii, huiduind Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, la putere), denunţat de opoziţia laică că ar fi instrumentat acest proces pentru a-i reduce la tăcere pe criticii premierului Erdogan. Înainte de a intra în tribunal, jurnalistul Mustafa Balbay a denunţat procesul ca fiind unul politic şi a promis o toamnă fierbinte, de contestări politice în oraşele Turciei, după trei săptămâni de manifestări antiguvernamentale fără precedent în luna iunie. „Astăzi, acesta este guvernul care ne condamnă”, a spus jurnalistul. Zeci de ofiţeri activi sau în retragere au fost arestaţi după 2008, în cadrul unei anchete care ar fi descoperit un depozit de arme în 2007, într-un moment în care armata se opunea nominalizării lui Abdulah Gul la preşedinţia ţării. Numeroase alte procese contra grupurilor presupuse de conspiratori au fost deschise după Ergenekon. Primul proces s-a încheiat cu un verdict şi a surprins deja prin severitatea pedepselor pronunţate: judecătorii au condamnat în septembrie aproape 300 de ofiţeri la pedepse între 16 şi 20 de ani de închisoare, ceea ce înseamnă o lovitură severă dată prestigiului armatei turce.