În plină criză europeană privind primirea de migranţi şi acordarea dreptului de azil, guvernul austriac va pilota, în cadrul preşedinţiei rotative, pentru 6 luni, o Uniunea Europeană mai asimetrică, în opţiuni, ca niciodată. Cancelarul austriac Sebastian Kurz (31 de ani) de 6 luni la guvernare, în fruntea unei coaliţii heteroclite, care include şi extrema dreaptă, are „binecuvântarea” preşedintelui CE, Jean Claude Juncker, care consideră noul guvern austriac ca fiind profund pro-european. Dar opinia lui Jean Claude Juncker nu este împărtăşită şi de alţii, care opinează că Sebastian Kurz apără o agendă a dreptei dure în plan naţional şi european. În chestiunea refugiaţilor maschează chiar probleme urgente ce basculează în ţara sa. Cum contextul european este cel cunoscut, Sebastian Kurz va trebui, nu doar să asigure preşedinţia UE, dar şi să găsească eventuale soluţii de compromis între cele 27 de state. Deocamdată o axă menită a întări lupta contra migraţiei ilegale cuprinde ministrul german de Interne, Horst Seehofer, care s-a şi aflat la Viena deunăzi, şi omologul italian, Matteo Salvini. Închiderea surselor de migraţie la Marea Mediterană a fost una din temele discuţiei. S-a convenit ca miniştri de Interne a celor trei ţări (Austria, Germania, Italia) să se întâlnească săptămâna viitoare la Innsbruck. În orice evaluare a lucrurilor trebuie plecat de la premiza că Sebastian Kurz şi aliaţii săi de extremă dreaptă au în programul de guvernare anti-imigraţia şi anti-islamismul. Or, acum cancelarul austriac trebuie să dea conţinut „soluţiei europene spre a evita efectul de domino, care s-ar putea declanşa începând cu Bavaria”. Deocamdată, preşedintele provizoriu al UE şi braţul său drept Heinz Christian Strache sunt ambigui pe cât posibil în declaraţii. Joi, Viktor Orban a confirmat public divergenţele sale cu Angela Merkel. Pe o linie comparabilă, la Viena, Sebastian Kurz a făcut aluzie la Emmanuel Macron, fără a-i pronunţa numele. Şi aluzia a constat în faptul că Viena a primit 160.000 de imigranţi, după 2015, la o populaţie de 8 milioane locuitori. În timp ce Franţa… Pentru Sebastian Kurz, Matteo Salvini, Viktor Orban şi alţii „prieteni” din Europa Centrală, urgenţa numărul unu este acum apărarea frontierelor externe la Marea Mediterană prin toate mijloacele. Sebastian Kurz pledează pentru „platforme regionale de debarcare”, toate în afara continentului european. Unde ar urma să fie analizate şi cererile de azil. Oricum, stăruie destulă confuzie după acordul fragil acceptat, recent, de liderii europeni la ultimul lor summit. Austria apără o Europă cu frontierele închise şi externalizarea totală a dreptului de azil, în afara frontierelor UE. Se mai spune că elitele politice ale UE au pierdut controlul situaţiei în 2015. Neînţelegerile riscă să doară.
