Momentul cel mai aşteptat al G20, de la Hamburg, este de bună seamă întâlnirea îndelung preparată dintre preşedintele american, Donald Trump şi omologul său rus, Vladimir Putin, programată astăzi. Reîntoarcerea liderului de la Casa Albă, în Europa, survine în contextul unor mişcări geopolitice resimţite, disensiuni transatlantice şi provocări repetate ale Coreei de Nord. Şi încă de ieri, când cei doi lideri politici ai planetei nu se întâlniseră, în oraşul german, sub supraveghere maximă din partea poliţiei, tonul discuţiilor era deja anunţat prin declaraţii „preambul”. Ambianţa riscă să fie tensionată. La Varşovia, unde şi-a început turneul european, Donald Trump – primit fiind de preşedintele Andrzei Duda, care urmează o politică conservatoare destul de apropiată de cea a preşedintelui american –, a rostit un discurs major în Piaţa Krasinski, în apropierea Momentului insurecţiei, împotriva naziştilor, la 300 de kilometri de graniţa cu Rusia. Pe care a criticat-o, calificând comportamentul acesteia ca „destabilizator”. Liderul de la Casa Albă a spus că SUA lucrează cu aliaţii săi pentru a se opune acţiunilor Rusiei şi comportamentului destabilizator al acesteia. Preşedintele american a reamintit, tot ieri, principiul de bază din Pactul de apărare militară al NATO „unul pentru toţi, şi toţi pentru unul”, în dorinţa sa de a asigura aliaţii de angajamentul SUA, în a garanta securitatea lor. El a sugerat, în premieră, că Moscova „ar fi putut” să se amestece în alegerile americane de anul trecut. A făcut-o nuanţat, precizând că „nu poate fi precis, dar crede că au existat interferenţe”. În acelaşi timp, preşedintele rus, Vladimir Putin, a criticat protecţionismul comercial şi sancţiunile economice ale Occidentului contra Rusiei, considerându-le tot o formă de protecţionism ascuns. Sancţiunile impuse Moscovei de americani şi europeni, pe fondul crizei ucrainiene „nu sunt doar fără perspectivă, dar încalcă principiile G20 privind cooperarea în interesul tuturor ţărilor lumii”, a scris liderul rus, într-un articol publicat de ziarul german „Handelsblatt”. După cum se ştie, la sfârşitul lunii iunie, Uniunea Europeană a prelungit cu şase luni sancţiunile contra Rusiei, adică până la sfârşitul anului în curs, pentru nepunerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. Aceste sancţiuni economice adăugate scăderii preţului petrolului au dus Rusia în cea mai lungă recesiune, după sosirea la Kremlin a lui Vladimir Putin, în 2000, ţara resimţind acest lucru. La summitul „celor trei mări” Donald Trump a anunţat că Washingtonul doreşte să-şi ajute aliaţii, simplificând livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) către Europa centrală şi de est, ameninţare reală pentru Rusia. Rendez-vous-ul lui Vladimir Putin cu Donald Trump, de azi, are loc pe fondul anchetei prelungite şi intens mediatizate, privind influenţa rusă în alegerea lui Donald Trump şi fragilizarea Partidului Democrat şi a lui Hillary Clinton. Washingtonul a spus că doreşte o relaţie „constructivă” cu Moscova, dar, în prezent, relaţiile dintre cele două ţări sunt la cel mai jos nivel, după instituirea sancţiunilor. Nu se ştie durata întâlnirii de astăzi, dintre cei doi lideri. Dar, cu certitudine, dosare sensibile vor fi acroşate. Preşedintele american a denunţat deja atitudinea belicoasă a Coreei de Nord, chemând naţiunile lumii „să înfrunte această ameninţare globală”. Phenianul a lansat, după cum se ştie, la 4 iulie a.c., o rachetă intercontinentală, capabilă, potrivit experţilor americani, să atingă Alaska. Evenimentul a relansat tensiunile americano-chineze, anunţând o discuţie aprinsă, la Hamburg, între Donald Trump şi omologul său chinez Xi Jinping, în marja G20. SUA anunţaseră deja, încă de miercuri, că având susţinerea Franţei, vor depune la ONU, un proiect de rezoluţie pentru noi sancţiuni contra Coreei de Nord. Lucrurile nu sunt deloc simple. După ce a autorizat vânzarea de armament – premieră după alegerea sa –, în valoarea de 1,4 miliarde dolari, Taiwanului, decizia provocând iritare mare la Beijing, în discuţie se vede pusă recunoaşterea de SUA a principiului „Chinei unice”. Ultima vânzare de arme Taiwanului data din decembrie 2015, sub preşedinţia lui Barack Obama şi se ridica la 1,8 miliarde de dolari. Beijingul este acuzat de ranforsarea schimburilor comerciale cu Phenianul. Încă un lucru: secretarul de stat Rex Tillerson a declarat că o acţiune militară – fără a oferi alte detalii – ar putea fi o opţiune la provocările Phenianului, multiplicate în ultimii cinci ani. O altă întâlnire dificilă, deja anunţată, fără a o eclipsa pe cea dintre Donald Trump şi Vladimir Putin, este cea dintre preşedintele american şi Angela Merkel. 7 iulie 2017 se anunţă o zi lungă, cu destule posibile decizii majore pentru soarta planetei. Este ora adevărului între Trump şi Putin. Un dialog vital pentru lumea întreagă, pentru rezolvarea marilor conflicte şi probleme care cresc de la o zi la alta, cum a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
