Pe 23 iunie a.c., în localitatea gorjeană Ţicleni, a avut loc decernarea premiilor anuale ale Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”, eveniment organizat de prestigioasa instituţie culturală şi Universitatea din Craiova. Manifestarea în cadrul căreia au primit recunoaşterea meritelor personalităţi din domeniile artistic, politic, cultural, jurnalistic, spiritual, social şi ştiinţific, a avut parte de oaspeţi de seamă, oameni de cultură din ţară şi străinătate. Juriul din acest an a fost format din marele naist Gheorghe Zamfir, profesorul Constantin Barbu, scluptorul italian Vincenzo Bianchi, şi prof. univ. Ion Deaconescu, preşedintele Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”. Cu acesta din urmă am stat de vorbă pentru a afla mai multe despre ediţia cu numărul XV a evenimentului cultural.
– Domnule profesor Ion Deaconescu, cu puţin timp în urmă a avut loc o manifestare culturală deosebită: acordarea premiilor anuale ale Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu,” la Ţicleni, mai exact la Hotelul „Sara”. De ce la Ţicleni şi nu la Craiova, cum s-a întâmplat până acum?
– Dintr-un motiv simplu: acolo, şi nu în oraşul nostru, atât de „metamorfozat”, în ultima vreme, am găsit dragoste pentru Eminescu. Într-o ţară în care Eminescu a ajuns „cadavrul din debara”, cum îl caracteriza Patapievici, directorul Institutului Cultural Român, hulit şi dorindu-se a fi detronat din poziţia de poet naţional, nu ne mai miră că instituţiile de profil se află într-o stare de indiferenţă totală faţă de fenomenul cultural românesc.
Poate că, în 2012, Primăria Municipiului Craiova, ca şi alte instituţii de specialitate, vor deveni partenerii Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu” în materializarea unor proiecte de anvergură: tipărirea manuscriselor facsimilate ale lui Cantemir, editarea corespondenţei inedite Voltaire-Antioh Cantemir, tipărirea Operei Magna a lui Brâncuşi etc.
– Cine au fost premiaţii din acest an?
– În primul rând, menţionez numele lui Miguel Barnet, preşedintele Uniunii Scriitorilor şi Artiştilor din Cuba; o personalitate marcantă a culturii continentului sud-american, scriitor de renume mondial, savant, eseist, critic literar, fost membru în Comitetul executiv al UNESCO.
Apoi, japonezii Tei Yamamoto, membru al Academiei de Arte din Tokio, şi Koh Ogawa, preşedinte al Asociaţiei Artiştilor din Nagasaki, Rade Siljan, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Macedonia, o voce profundă a poeziei balcanice şi europene, Ion Longin Popescu, ziarist de calibru de la „Formula As”, publicaţie care apare, în continuare, în 140.000 de exemplare; Darya Khrenova, redactor la Televiziunea din Moscova; Fabio Corvatta, preşedinte al Centrului Naţional de Studii leopardiene, un promotor excepţional al relaţiilor culturale româno-italiene.
Premii speciale, vizând domeniul politic, atât de precar şi deficitar în momentul de faţă, au primit Norica Nicolai, europarlamentar, recompensată pentru implicarea sa în manifestările Cantemir din Parlamentul European, ca şi Victor Ponta şi Mihai Voicu.
Mircea Pospai, directorul directorul Studioului de Radio „Oltenia”, a fost onorat cu Premiul pentru Jurnalism radio, iar lui Alin Mitrică, administratorul public al judeţului Dolj, i s-a decernat Premiul pentru management cultural, fiind, alături de Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, politicienii ce au susţinut, în mod constant, întreaga activitate internaţională a instituţiei noastre.
– Ştim că au fost prezenţi Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş…
– Într-adevăr, Dumitru Fărcaş, interpretul atât de îndrăgit, dar şi dirijorul şi muzicianul de excepţie, a primit Premiul pentru întreaga sa activitate de promovare a valorilor muzicale şi a tradiţiilor populare româneşti.
În ceea ce-l priveşte pe Gheorghe Zamfir, el însuşi membru de onoare al Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”, acesta a făcut parte din juriu, alături de acad. Nicolae Dabija, Vicenzo Bianchi, cel mai important sculptor al lumii, Constantin Barbu şi Ion Deaconescu.
– Poate ne spuneţi câteva cuvinte despre sponsorii acestei manifestări.
– Nu avem suficiente cuvinte pentru a mulţumi domnilor Titus şi A. Popescu din Ţicleni, Marian Băzăvan şi Sassu Ştefăniţă, fără ajutorul cărora demersul nostru nu s-ar fi întâmplat.
În egală măsură, întreaga noastră gratitudine mass-media, care a consemnat cu bunăvoinţă şi fidelitate desfăşurarea acestui eveniment cultural, ce a reunit, pentru prima oară, personalităţi de pe trei continente.
Căci, trebuie să recunoaştem, vitalitatea culturii, în general, şi dragostea pentru literatură, în special, mai pot salva spiritul unei naţii.
– Vă mulţumesc.
