O zi întreagă de discuţii, comentarii, propuneri şi sugestii şi, în cele din urmă, o suită de concluzii, pentru ca proiectul „Dezvoltarea Luncii Dunării” să devină aplicabil. Ieri, s-a muncit asiduu la elaborarea scenariilor pentru prevenirea evenimentelor de inundaţii, în cadrul atelierului de lucru organizat la Prefectura Dolj. Echipa de proiect din care au făcut parte 12 experţi, români şi olandezi, cărora li s-au alăturat reprezentanţi şi specialişti ai autorităţilor centrale şi locale – 60 la număr, s-au împărţit în patru grupuri de lucru pe domenii – apărarea împotriva inundaţiilor, agricultură, ecologie, eco-turism – în fiecare dintre aceste grupuri regăsindu-se şi câte un desenator. „Care sunt direcţiile de dezvoltare pe viitor, având în vedere ameliorarea protecţiei în caz de inundaţii şi a elementelor de potenţial ale zonei?” a fost principala întrebare la care participanţii au trebuit să răspundă, generând astfel idei şi soluţii, colectate apoi pentru elaborarea posibilelor scenarii în vederea creşterii gradului de protecţie în zona Luncii Dunării, mai exact în zona pilot: Ghidici, Rast, Bistreţ, Catane, Gighera, Măceşu de Jos, Cârna, Negoi.
„Suntem beneficiarii experienţei de necontestat a partenerilor olandezi în administrarea şi gestionarea apelor, în cadrul acestui proiect benefic pentru tot ceea ce înseamnă Lunca Dunării pe partea românească şi judeţul Dolj – care are 136 de km de hotar cu Dunărea – fiind unul dintre principalii destinatari ai acestuia. Faptul că Dunărea traversează hotarele României pe o lungime considerabilă nu este suficient valorificat. Sunt o serie de secţiuni care trebuie abordate, iar bătrânul fluviu ar trebui privit sub aspectul unei mixturi: economic, turistic şi agricol”, a declarat Nicolae Giugea, prefectul de Dolj.
Potrivit directorului ANIF Sucursala Dunăre-Olt, Veta Păsculescu, aplicarea proiectului „pe teren” depinde de concluziile rezultate ieri în cadrul atelierului de lucru. „Acest proiect are mari şanse să primească finanţare europeană. Sunt 118 km de diguri pe care noi îi administrăm, rămâne ca aceste echipe de lucru, care s-au format astăzi (n.r. – ieri) să decidă cum este mai bine şi cum putem noi să implementăm acest proiect cu sprijinul colegilor noştri olandezi veniţi în judeţul nostru”, a afirmat aceasta.
