Ieri, în Aula Mihai I al României, a Universităţii din Craiova, a avut loc ceremonia de acordare a titlului Doctor Honoris Causa prof. univ. dr. Mihai Coman (Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti), la propunerea Specializării Jurnalism (Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova). Mihai Coman este primul conducător de doctorat în domeniul Științe ale Comunicării din România şi în decursul anilor s-a implicat activ în managementul academic, ca decan, ca director al Departamentului de Jurnalism, ca director al Școlii Doctorale în Științe ale Comunicării și ca director al Centrului de cercetare SPARTA.
Mihai Coman a fost redactor și apoi secretar general de redacție la Scânteia Tineretului, redactor-șef la Editura Ion Creangă. În 1990 a înfiinţat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) în cadrul Universității din București, prima facultate de jurnalism din România. În perioada 1990-1995 a fost conferențiar universitar, iar din 1995 este profesor universitar în cadrul instituţiei pe care a creat-o. “În 1990, România avea antropologi, dar nu avea antropologie. Profesorul Coman a încercat să dea peste cap această situaţie şi să construiască, aşa cum au construit şi alţii, venind din ştiinţe diferite (dumnealui venind dinspre filologie), o ştiinţă care azi există ca antropologie, cu foarte mulţi antropologi şi de vârsta dumnealui, dar foarte mulţi antropologi tineri, care au fost construiţi de felul dumnealui de a gândi.”, a declarat Prorectorul Universităţii din Craiova, prof.univ.dr.Nicolae Panea.
Şcoală care are ca finalitate educaţia libertăţii
În tradiţionalul laudatio prezentat de lect. univ. dr. Xenia Negrea, de la specializarea Jurnalism, a afirmat că activitatea ştiinţifică a profesorului Mihai Coman este de mare impact. “Ne regăsim azi pentru a omagia creatorul unei şcoli, al unui sistem în România, şcoală care are ca finalitate educaţia libertăţii, şi ne referim aici la şcoala de jurnalism şi comunicare. Unul dintre momentele cele mai strălucitoare, cele mai surprinzătoare, de ce nu?, mai relevante pentru renaşterea României în miezul iernii 1989-1990 a fost setea dezlănţuită a românilor pentru informaţie, pentru informaţia tipărită, pentru informaţia mediatică. Acea imagine, acea stare de spirit febrilă, paroxistică a însemnat şi renaşterea jurnalismului românesc… “, a explicat Xenia Negrea.
Simpla transpunere a unor întâmplări în matricea unor rituri
Prof. univ. dr. Mihai Coman, Decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti, a afimat ieri, că traseul său ştiinţific i-a permis să se plaseze în punctul de intersecţie dintre antropologia culturală şi ştiinţele comunicării. “Perspectiva antropologică asupra fenomenelor comunicării de masă, aşa cum începe ea să se contureze, oferă un câmp de cercetare nou şi promiţător. În mai multe studii am dezvoltat conceptele de ritualizare şi mitologizare prin mass-media, procese prin care nu înţeleg simpla transpunere a unor întâmplări în matricea unor rituri sau toposuri inspirate din/ori transmise de culturile străvechi. Antropologia mass media deschide poarta unei abordări mai profund ancorată în procesele de construcţie simbolică a realităţii şi atrage agenţia asupra importanţei constructelor simbolice, precum mitul şi ritualul în funcţionarea cotidiană a mass-media”, a precizat prof. univ. dr. Mihai Coman.
Totodată, profesorul Coman a subliniat că, pe aceeaşi axă, analizează relaţia dintre religie şi mass-media, pentru că dincolo de folosirea presei pentru comunicarea religioasă şi de prezentarea în “logica” media a unor evenimente şi experienţe religioase şi dincolo de utilizarea arhetipurilor religioase în publicitate, este preocupat să înţeleagă momentele şi procesele de sacralizare a realităţii prin discursul jurnalistic.
Activitatea ştiinţifică a profesorului Mihai Coman este de mare impact: “peste 2000 de citări, în jur de 200 de citări ISI, fără autocitări (conform Web of Science), şi un Index Hirsch – 22 (i10-index – 32), conform Google Scholar”.
