Fidelitatea afişată a premierului turc Ahmet Davutoglu, faţă de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, nu a fost suficientă, pentru o cât mai longevivă colaborare, şi joi 5 mai a.c., liderul partidului Justiţie şi Dezvoltare (AKP) – o mişcare islamo-conservatoare aflată la putere din 2002 – a renunţat la funcţia deţinută, implicit cea de şef al guvernului. Conflictul dintre cei doi oameni politici, se spune, ar fi început în august 2014, în momentul în care Recep Tayyip Erdogan a devenit, prin alegeri, preşedintele Republicii, încredinţând conducerea guvernului, pe care o menţinuse vreme îndelungată unui universitar, fost consilier pentru afaceri internaţionale, şi apoi ministru al afacerilor de externe, remarcat pentru docilitatea sa. Nu altul decât Ahmet Davutoglu. Momentul despărţirii de acesta, la 20 de luni după nominalizarea în fruntea guvernului, pune capăt perioadei, calificată de Recep Tayyip Erdogan în august 2014: “un preşedinte puternic, un premier puternic şi un guvern puternic“. Încât un fin cunoscător al AKP, jurnalistul Abdul Kadr Sevir, rezumă în cotidianul Hurriyet, astfel lucrurile: “un preşedinte puternic are nevoie de un premier obedient”. Tandemul compus de un preşedinte puternic şi un premier puternic nu poate produce bune rezultate, spunea joi deputatul AKP, Aydin Unal, apropiat de Recep Tayyip Erdogan. Motivul escaladării tensiunilor, fără a fi o certitudine, l-a constituit proiectul noi constituţii prin care se instaurează un regim prezidenţial, un proiect susţinut public, multă vreme, de premier. Ranforsarea prerogativelor preşedintelui Erdogan, îngrijorează însă detractorii săi, care acuză de derivă autoritară, pe cel care a solicitat imperativ urmărirea în instanţă a jurnaliştilor, pentru proferarea de insulte, ridicarea imunităţii parlamentarilor pro-kurzi spre a fi judecaţi pentru susţinerea prezumată a rebelilor kurzi. Acordul din 18 martie a.c., dintre Ankara şi Bruxelles, în care preşedintele turc s-a arătat mai puţin entuziasm decât Ahmet Davutoglu, l-a poziţionat totuşi avantajos, în faţa liderilor europeni. Încât, vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat “Avem nevoie de Turcia spre a face faţă crizei imigranţilor“. Ahmet Davutoglu a anunţat ieri că un congres extraordinar al AKP va avea loc la 22 mai a.c., la care nu va mai solicita un nou mandat de preşedinte, ceea ce semnifică sfârşitul mandatului de prim-ministru. Discursul de adio al lui Ahmet Davutoglu a fost unul prudent, menit a evita un război intern de succesiune în AKP. Pe de altă parte, Recep Tayyip Erdogan, deşi nu îmbrăţişează noi alegeri anticipate, nici nu le exclude, întrucât două sau trei partide de opoziţie se află în criză, şi un scurtin legislativ anticipat, ar permite, poate, AKP, atingerea majorităţii de două treimi necesară pentru un singur tur de scrutin la referndum pentru adoptarea noi constituţii, spre a legaliza regimul unui singur om, nu altul decât Erdogan.
