Numai în ultima săptămână peste o mie de doljeni au ajuns la medic cu pneumonii, unii cu forme mai grave având nevoie de internare. În total au fost aproape 3.000 de viroze şi, mai grav, au fost diagnosticate şi cinci cazuri de gripă. Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, este vorba de doi copii şi trei adulţi, rezultatele fiind confirmate de Institutul „Cantacuzino”, cu virus gripal tip AH3(trei cazuri), virus gripal tip AH1(un caz) şi virus gripal tip B (un caz).
În doar o săptămână, în judeţul Dolj s-au înregistrat 1.825 cazuri de infecţii acute ale căilor respiratorii superioare şi 1.094 cazuri de pneumopatii acute. Numărul total al cazurilor de viroze respiratorii înregistrat în aceasta săptămână (2.984) este mai crescut faţă de valoarea înregistrată în săptămâna anterioară (2.099 cazuri), şi depăşeşte intervalul aşteptat. Rata incidenţei în populaţie a cazurilor de IACRS a fost 262,86‰oo, a pneumopatiilor a fost de 157,57‰oo, iar a gripei de 4,17‰oo. Ponderea spitalizărilor din numărul total de cazuri a fost 12,51%. Deoarece morbiditatea înregistrată se află în intervalul aşteptat şi există dovada circulaţiei de virusuri gripale în rândul populaţiei, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică au caracterizat săptămâna prin activitate gripală sporadică.
Numărul de cazuri mai mare decât se aşteptau medicii
Riscul de a contacta o afecţiune de sezon este cu atât mai mare cu cât condiţiile meteorologice favorizează apariţia acestora, dar şi acutizarea unor afecţiuni cronice preexistente. Bolile de sezon includ guturaiul, virozele respiratorii, pneumopatiile, gripa şi alte afecţiuni acute din sfera ORL. Ele pot surveni în orice anotimp, dar incidenţa lor este crescută mai ales în acest sezon când este favorizată scăderea imunităţii locale şi generale a organismului şi creşterea circulaţiei germenilor. Potrivit medicilor, cel mai eficient mijloc de prevenţie rămâne respectarea normelor de igienă personală, precum spălarea mâinilor cu apă şi săpun din abundenţă. Este recomandată, de asemenea, izolarea la domiciliu sau spital a persoanelor bolnave, evitarea colectivităţilor – serviciu, grădiniţă, şcoală, spaţii închise – supraaglomerate, folosirea batistei sau şerveţelului de unică folosinţă în cazul strănutului sau tusei. Foarte important este spălatul mâinilor cu apă caldă şi săpun după strănutat sau tuse şi evitarea vizitelor la persoanele bolnave.
La primele semne de boală trebuie anunţat medicul
Cele mai expuse rămân, în continuare, aşa-numitele categorii la risc. Mai exact, persoanele aflate în evidenţele medicale cu afecţiuni pulmonare, cardiovasculare, cu boli metabolice, renale, astm bronşic şi diabet zaharat. La fel şi cei care intră în contact cu bolnavii – cadrele medicale sau personalul auxiliar din unităţile sanitare –, respectiv adulţii şi copiii care sunt internaţi în instituţii de ocrotire socială şi persoanele cu vârsta peste 65 de ani.
Pentru persoanele vârstnice, în special cele cu afecţiuni cronice cardiace şi respiratorii, recomandarea este de a se feri pe cât posibil de deplasările care creează premisele îmbolnăvirii sau a apariţiei complicaţiilor afecţiunilor existente. În cazul în care apar primele semne de boală – febră, dureri de cap şi de gât sau tuse –, trebuie anunţat telefonic, în cel mai scurt timp posibil, medicul de familie. În caz de agravare a acestor semne, în special în cursul nopţii sau în zilele nelucrătoare, poate fi apelat gratuit Numărul Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 sau persoanele afectate se pot prezenta la camerele de gardă ale celui mai apropiat spital.
