Influenţa fostului preşedinte american Donald Trump, asupra aliaţilor săi din Congres, rămâne una covârşitoare. Dovada? Rezultatul unor lungi negocieri purtate în Senat, dezvăluite publicului, concretizate printr-un proiect de lege ce prevedea alocarea a 60 miliarde dolari pentru Ucraina şi 16 miliarde dolari pentru Israel, „la pachet” cu o reformă a legislaţiei în privinţa migraţiei, temă fierbinte a campaniei electorale, este… născut mort. Cum deja a decis Mike Johnson, liderul Camerei Reprezentanţilor, un apropiat al lui Donald Trump. Şi fără sprijinul republicanilor de la Cameră, cei mai mulţi loiali fostului preşedinte, textul nu va ajunge pe biroul lui Joe Biden. Fiindcă proiectul de lege trebuie aprobat, în prealabil, de ambele Camere. Dacă democraţii deţin majoritatea la Senat, republicanii controlează Camera Reprezentanţilor. La doi ani de la începutul războiului blocat din Ucraina, şi a peste 110 miliarde dolari deja eliberaţi de Congres, republicanii nu mai sunt dispuşi să valideze aprobarea unui cent pentru Ucraina. Când vine vorba de migraţie, în toate sondajele, Donald Trump are ascendenţă asupra rivalului său Joe Biden. De la începutul conflictului din Ucraina, Kremlinul a mizat pe declinul ajutorului occidental, în principal al SUA, de departe principalul suţinător militar al Ucrainei şi ultimele două vizite ale preşedintelui Volodimir Zelenski la Washington, în septembrie şi decembrie, s-au dovedit inoperante. Contrar aşteptărilor, pentru moment, Kievul a găsit în finaţarea oferită de UE (50 miliarde euro până în 2027) un colac de salvare, care înseamnă supravieţuire. Londra a încheiat deja un acord pe termen lung privind cooperarea tehnico-militară, în temeiul căreia britanicii vor căuta să ajute AFU cu arme cu rază lungă de acţiune şi drone de atac. Care pot să lovească zone adânci, din spatele liniei frontului, în timp ce navele de război ruseşti continuă să fie avariate în Marea Neagră. În Occident s-au tras zilele trecute semnale de alarmă în legătură cu o declaraţie a ministrului chinez al Apărării, Dong Jun, recent instalat, privind „operaţiunea militară specială din Ucraina”, care l-ar fi încredinţat pe omologul său rus Serghei Şoigu, că autorităţile de la Beijing nu vor renunţa să susţină Rusia în problema ucrainiană, în pofida presiunilor exercitate de ţările occidentale. Cotidianul francez „Le Figaro” atrăgea atenţia că este pentru prima dată când China declară public despre „susţinerea” Rusiei –dacă traducerea a fost corectă- în conflictul ucrainian. În fine, NATO a anunţat organizarea celui mai mare exerciţiu militar, pe pământ european, de la „războiul rece”, cu participarea a 90.000 de militari, sub numele „Apărătorul statornic”. La rândul său, comandamentul Marinei Republicii islamice Iran a anunţat că forţele navale iraniene, ruse şi chineze vor organiza un exerciţiu maritim comun, în săptămânile următoare, până la 19 martie a.c.. În opinia unor analişti, interesul occidental pentru Ucraina a scăzut şi va continua să scadă, din cauza situaţiei din Orientul Mijlociu, aşa cum demonstrează şi reducerea livrărilor de arme. O opinie însă destul de fragilă. Fiindcă invitat la Fox News, Donald Trump a făcut o afirmaţie devastatoare: există şanse mari ca înainte de a se ajunge la alegerile din SUA să avem… al treilea război mondial. Pentru că el, „Joe Biden nu-şi face treaba. Nu-l respectă şi îşi bat joc de el”. Cunoscut pentru gafele sale jenante, preşedintele american în exerciţiu a „comis-o” din nou: în plină campanie pentru realegerea sa la Casa Albă, duminică, în timpul unei întâlniri, în Las Vegas, l-a confundat de data aceasta pe Emmanuel Macron cu.. Francois Mitterrand. Nu demult, confundase Ucraina cu Irakul, înainte de a afirma, o lună mai târziu, cum Covidul a făcut doar 100 de morţi în SUA. Partea rusă vorbeşte de crearea unei zone demilitarizate care să asigure protecţia zonei sale de frontieră, împotriva bombardamentelor ucrainiene, la distanţă de teritoriul rus pentru a-şi asigura securitatea, ceea ce presupune ocuparea Harkov, Sumi şi Cernigoi. Cu alte cuvinte este vorba de deschiderea unui front. Motive ca nivelul conflictului să se înrăutăţească.
