Preşedintele Klaus Iohannis stăruie în privinţa organizirii alegerilor parlamentare anticipate, după prăbuşirea guvernului minoritar condus de Ludovic Orban, demis prin moţiune de cenzură. Acesta din urmă a anunţat, ieri, după consultările de la Cotroceni că i-a prezentat preşedintelui ţării decizia PNL de a susţine întrunirea condiţiilor pentru declanşarea alegerilor anticipate. Mai mult, Ludovic Orban s-a auto-propus ca prim ministru, reiterând hotărârea Consiliului Naţional al PNL. Aşadar, preşedintele Klaus Iohannis şi PNL doresc anticipatele, din raţiuni fireşti, întrucât chiar şi la guvernare, dacă ar reveni, în următoarele şase luni ar pierde din suportul public, existând riscul unei viitoare, deloc avantajoasă, configuraţie a Parlamentului. Social-democraţii şi Pro România, care cumulat ating, împreună cu Forţa Naţională, majoritatea de 233 de voturi, şi-au anunţat în discuţiile cu preşedintele Klaus Iohannis opţiunea pentru prof. univ. dr. Remus Pricopie, rectorul SNSPA, -care nu face unanimitate în PSD-, de a forma viitorul guvern. Renumirea pe funcţia de prim ministru, tot a lui Ludovic Orban, demis prin moţiune de cenzură, cu un scor neobişnuit, ridică însă probleme de constituţionalitate. Atenţionarea a fost făcută ieri dimineaţă, pe pagina sa de Facebook, de Adrian Toni Neacşu, fost judecător şi membru al CSM. La moţiunea de cenzură iniţiată de PSD şi UDMR, dar susţinută şi de Pro România, au votat, aşadar, şi parlamentarii… UDMR, care susţinuseră investirea guvernului. Refuzat categoric în Parlament, guvernul Ludovic Orban nu poate spera că se poate salva, într-un alt fel, decât prin alegeri anticipate, o cale cu rezultat imprevizibil. Fiindcă în alegeri, ca şi în justiţie, şi nu numai, nu ştii niciodată –cu certitudine-, cum ieşi. Numărul ilogic de ordonanţe de urgenţă, adoptate în seara zilei de 4 februarie a.c. a pus într-un fel capac la o perioadă destul de confuză de guvernare vremelnică. Ludovic Orban a invocat o alianţă toxică, formată din cei care i-au demolat guvernul, omiţând că tot o alianţă toxică a dărmat şi guvernul precedent şi l-a făcut premier. Constituţia României prevede la art. 89 al. 1, dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nesoluţionată de Parlament, urmare a faptului că acesta nu acordă votul de încredere unui guvern, după două încercări eşuate şi trecerea unui număr de 60 de zile. Scopul unui nou Parlament este rezolvarea crizei. Unde se încurcă lucrurile? Criza politică se poate rezolva. Există soluţii. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat însă că dacă partidele parlamentare nu sunt de acord cu declanşarea alegerilor anticipate, atunci propune tot un guvern construit în jurul PNL. Numai că planul său de a forţa alegerile anticipate prin numirea aceluiaşi premier, refuzând numirea premierului propus de majoritatea PSD – Pro România este profund neconstituţional, întrucât există o decizie CCR (80 / 2014) care stabileşte că preşedintele României nu poate avea alt rol decident în acestă procedură de numire a premierului, ci doar de arbitru şi mediator între forţele politice. Adică preşedintele are o singură competenţă: aceea de a-l desemna drept candidat la funcţia de prim ministru pe acela al cărui partid deţine majoritatea absolută în Parlament sau aparţine unei alianţe politice care poate asigura obţinerea votului de încredere. În cazul nostru, neexistând un partid care să deţină majoritatea absolută în Parlament, Klaus Iohannis ar fi nevoit să îl numească pe cel propus de alianţa PSD-Pro România. Decizia CCE (80 / 2014), asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României este clară. Ea a fost emisă, pe vremea când preşedinte al CCR era Augustin Zegrean, care, acum, pentru Digi 24, a declarat că… preşedintele poate numi pe „oricine”, „eu mă gândesc că m-ar putea numi şi pe mine”. Aseară, fix la ora 18, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat numirea lui Ludovic Orban să formeze viitorul guvern.
