Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a prezentat, marţi seara, principiile convenite la nivelul USL pentru revizuirea Constituţiei, între acestea regăsindu-se delimitarea atribuţiilor şefului statului, Parlamentul bicameral, dar şi referendumul în colegiile din care provin traseiştii din Parlament. În primul rând, a precizat Antonescu, demersul USL are în vedere întărirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale legate de persoane şi de proprietate. Apoi, co-preşedintele USL a insistat asupra necesităţii delimitării clare a atribuţiilor şefului statului, astfel încât acesta să devină cu adevărat un arbitru. „Nu dorim, atunci când vorbim de redefinirea, sau mai bine spus clarificarea atribuţiilor şi rolului prezidenţial, nu dorim să facem altceva decât ceea ce am reclamat şi unii, şi alţii în toţi aceşti ani faţă de preşedintele actual”, a afirmat Antonescu. Asta deoarece, în opinia sa, unui preşedinte cu „maximă legitimitate această legitimitate i se dă pentru reprezentarea tuturor românilor, pentru a putea fi mediator, arbitru şi reprezentant al tuturor în eventualele momente de criză”. Mai mult, liderul PNL a susţinut că şeful statului nu mai are de ce să interfereze în zona Executivului sau a Legislativului, menţionând că acesta nu are nevoie de mai multă putere, ci de mai multă autoritate şi prestigiu. De asemenea, Antonescu a susţinut că la revizuirea Constituţiei va trebui precizat clar faptul că şeful statului trebuie să nominalizeze premierul propus de o majoritate parlamentară, fie că este vorba de un partid sau de o coaliţie, în persoana celui propus, iar participarea la reuniunile europene din partea României va fi asigurată de premier, „preşedintele rămânând titularul politicii externe, comandantul forţelor armate, reprezentantul statului român în relaţiile internaţionale”. „Cu alte cuvinte, autoritatea preşedintelui ţine de structurile statale suprapartizane, autoritatea prim-ministrului sub controlul Guvernului, deţinând toate celelalte pârghii ale puterii executive, aşa cum e firesc”, a mai afirmat Antonescu. Nu a fost uitată nici eventuala angajare a răspunderii Guvernului în Parlament, care se va putea face o singură dată într-o sesiune parlamentară. El a mai menţionat că USL optează pentru un Parlament restrâns numeric, dar cu un sistem bicameral, unde atribuţiile celor două camere să fie distincte, precum şi modul de alegere a membrilor acestor foruri. În cazul traseismului parlamentar, Antonescu a avansat ideea organizării unui referendum la nivelul colegiului în care parlamentarul în funcţie a candidat, prin care să i se retragă mandatul celui care a părăsit partidul. Potrivit intenţiilor făcute publice de către USL, Crin Antonescu va fi cel care va coordona comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei, considerându-se că acesta poate acoperi „politic” această dezbatere, atât ca preşedinte al Senatului, cât şi ca viitor candidat al Uniunii la prezidenţiale.
Aşteptările UDMR legate de modificarea Constituţiei se leagă, în schimb, de eliminarea sintagmei de stat naţional, după cum a declarat, într-un interviu la RFI, preşedintele Kelemen Hunor. El spune că din cauza acestei formule prezente în articolul 1 din legea fundamentală maghiarii din ţară nu se simt egali cu românii, fiind „eliminaţi din Constituţie şi din stat, în principiu”. Kelemen Hunor recunoaşte că nu se aşteaptă să ajungă la un compromis cu puterea actuală totuşi: „Nu, eu sunt convins că nu, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să pui în discuţie anumite chestiuni, subiecte, care, din punctul nostru de vedere, trebuie discutate la nivelul societăţii. Aici vorbim doar de sintagma de «stat naţional». Niciodată nu am pus în discuţie şi nu punem în discuţie celelalte definiţii, «stat unitar şi indivizibil»”. În opinia lui Hunor, dacă nu se ajunge până în octombrie la un referendum, atunci amendarea Constituţiei este „compromisă”.
