Ce a fost înaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale din 2000, când s-au confruntat Ion Iliescu şi Vadim Tudor, pare de acum depăşit. Ca amplitudine a protestelor, îndreptate împotriva candidatului independent Călin Georgescu –devenit paradoxal mai vizibil, mai popular-, şi a disputei aprinse pe posturile de televiziune, cu parti-pris-urile cunoscute. Referitor la apelul rectorului Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Remus Pricopie, potrivit căruia „Curtea Constituţională trebuie să-l scoată de pe buletinele de vot pe Călin Georgescu, iar primul tur al alegerilor prezidenţiale să fie reluat”, fostul judecător CCR, Augustin Zegrean a explicat că primul tur al alegerilor a fost validat deja, aşa că Elena Lasconi şi Călin Georgescu, vor merge în turul doi. „Ce va fi după aceea, sunt soluţii, nu rămâne aşa. Dacă se va dovedi că toate manevrele au fost făcute ca el să ajungă preşedinte sunt soluţii de înlăturare, dar nu te poţi juca, nici cu preşedinţia, nici cu vorbele”. După desecretizarea documentelor de la CSAT, publicaţia „Calea Europeană” anunţă că a sesizat ieri CCR. Campania mediatică a devenit exacerbată, împotriva unui candidat independent care aspiră, e drept, la cea mai înaltă funcţie în stat. Explicaţia este una complexă şi nu uşor de făcut. Călin Georgescu a spus răspicat că nu e nici anti-NATO, nici anti-UE, şi a încercat să convingă că trecutul său nu-i chiar o fundătură întunecată. Unele afirmaţii ale sale, formulate însă inabil, neatent sau poate premeditat, l-au vulnerabilizat. Şi NATO şi UE au mai fost criticate, de-a lungul timpului, de lideri europeni, dacă ne reamintim ce afirma preşedintele francez, cu ani în urmă, ceea ce nu l-a făcut indezirabil. Ca să nu mai vorbim de Giorgia Meloni, al cărui partid Fratelli d’Italia chiar se revendica -declarat- ca moştenitor de zestre ideologică a lui Mussolini, şi asta a spus-o în campania electorală, şi-a reevaluat pe parcurs întregul discurs. Călin Georgescu şi-a exprimat admiraţia pentru cultura rusă şi l-a descris pe Vladimir Putin drept un om care îşi iubeşte ţara. Asta nu-l face pro-rus. Mai complicată apare situaţia din alt punct de vedere: campania TikTok a fost similară cu influenţa operaţiunilor derulate de Kremlin, în Ucraina şi Republica Moldova, potrivit documentelor desecretizate. Care mai susţin că influencerii plătiţi, alături de membri ai grupărilor extremiste de dreapta şi persoane cu legături cu crima organizată, au promovat online candidatul lor la preşedinţie. Documentele nu afirmă în mod direct că Rusia a încercat să intervină în alegeri, dar o sugerează cu tărie. Acum dacă multe pericole erau evidente, nu e clar de ce România a fost luată pe nepregătite. Când ziarişti ruşi, în evaluarea SIE ştiau că forţele extremiste vor atinge 30% la alegerile parlamentare. Toate sondajele atestă că sentimentele pro-atlantice şi pro-occidentale ale românilor sunt majoritare. Asta e de netăgăduit. În perspectiva turului doi al alegerilor prezidenţiale s-a coagulat o coaliţie, care declarativ o susţine pe Elena Lasconi. Opţiunea e discutabilă. Fiindcă social-democraţii au o antipatie mărturisită, faţă de candidatul USR, şi nu e exclus ca votul să fie la limită între cei doi competitori: Călin Georgescu, considerat eurosceptic şi simpatizant al lui Putin, fiindcă aşa se spune, versus Elena Lasconi, o pro-occidentală, după modelul Maiei Sandu (trecută totuşi pe la Academia de Studii Economice din Chişinău -1994 şi Harvard Kennedy School – 2010), dar deloc pregătită pentru funcţia prezidenţială.
