Un acord improbabil între democraţi şi 8 radicali republicani l-a făcut victimă pe preşedintele Camerei Reprezentanţilor, californianul Kevin McCarthy, o „basculare” fără precedent, care ar putea conduce la o situaţie greu controlabilă. Nimeni nu şi-a imaginat un asemenea scenariu halucinant, la doar 9 luni, de la alegerea îndelung incertă, care a presupus nu mai puţin de 15 runde, şi a avut nevoie de sprijinul covârşitor al lui Donald Trump. E o carte bine jucată de acesta, cu adresă directă la adversarul său Joe Biden, care trebuie „perturbat” serios, cu puţin înaintea intrării în campania electorală. Cert este că demiterea lui Kevin McCarthy paralizează Congresul, chiar dacă a fost victima propriei sale tabere. După cum se ştie, data de 30 septembrie a marcat sfârşitul anului fiscal în SUA şi părţile „adverse”, cum se întâmplă adesea, nu au reuşit să cadă de acord asupra unui nou buget. Asta însemna că de la 1 octombrie a.c., toate agenţiile federale din SUA rămâneau fără bani şi, prin urmare îşi puteau suspenda activităţile. Oponenţii alocării de noi fonduri către Kiev, aproximativ 100 de membri din 435, la Camera Reprezentanţilor, au „mormăit”, apoi au reacţionat. În aşteptarea găsirii unui succesor, căutarea unui compromis pentru finanţarea administraţiilor federale sau pentru a ajuta în continuare Ucraina este suspendată. Este pentru prima dată în istoria democraţiei americane, când a treia persoană din stat a fost destituită în acest fel. Chiar dacă procedurile de demitere sunt în vogă la Washington, să ne reamintim de fostul preşedinte Donald Trump care a supravieţuit la două tentative, şi este rândul lui Joe Biden să se afle sub ameninţarea unei astfel de proceduri, fără un risc prea mare de a fi îndepărtat de la Casa Albă, decât predecesorul său, ceea ce s-a întâmplat este descumpănitor. Republicanul Matt Gaetz (41 ani), deputat de Florida, relativ puţin cunoscut, pentru activitatea sa parlamentară, suspectat în schimb de abuzuri incompatibile cu probitatea aşteptată de la un congresman, susţine practic toate poziţiile extremei drepte americane. Fără a oferi detalii, Joe Biden nu a spus cât timp va putea SUA să-şi continue asistenţa militară şi financiară, dacă –aşa cum a solicitat Casa Albă- Congresul nu va adopta un nou pachet financiar, însă a sugerat că există „şi alte modalităţi” de a găsi fonduri, deci fără a trece prin procedura parlamentară. Institutul Kiel pentru Economie Mondială, care urmăreşte ajutoarele acordate Ucrainei, estimează că SUA au cheltuit până acum puţin sub 75 de miliarde dolari pentru ţară, inclusiv 42 miliarde dolari în ajutor militar prin livrarea de echipamente sofisticate. Cine va fi următorul speaker al Camerei Reprezentanţilor? Greu de dat un răspuns. Repetăm McCarthy a avut nevoie de 15 runde de alegeri şi nimeni nu crede că va merge mai repede de această dată. Oponenţii alocării de noi fonduri, către Kiev, sunt în minoritate, în rândul celor 435 de deputaţi de la Camera Reprezentanţilor. Joe Biden repetă cu obstinaţie că în nicio circumstanţă nu poate fi permisă oprirea fluxului de ajutoare către Kiev şi a cerut adoptarea unui document corespunzător. Problema este alta: dificultăţile vor afecta politica lui Biden faţă de Ucraina pe măsură ce va avansa campania prezidenţială de anul viitor. Baza partidului Republican, între care şi câţiva candidaţi la preşedinţie, numărul mare de congresmani, se opun majorării cheltuielilor pentru Ucraina. Victima campaniei electorale din Polonia, Ucraina poate resimţi acum şi perturbările din Congresul american. Hegemonia imposibilă a unei tabere asupra celeilalte ar trebui să forţeze compromisul. Rămâne de urmărit. Următorul preşedinte al Camerei, care urmează să fie ales va trebui să ofere angajamente în faţa aripii dure a Partidului Republican şi să limiteze drastic ajutorul acordat Kievului. La Washington circulă deja un scenariu: mai mulţi deputaţi vorbesc de Donald Trump ca următorul speaker. Nu este imposibil fiindcă nu trebuie să fie congresman. Poziţia sa nu oferă imunitate, oferă în schimb putere şi prezenţă pe ecrane.
