Sergio Mattarella – un model de preşedinte de ţară!

Italia nu e o ţară liniştită politic, dovadă că alianţa dintre Liga Nordului, condusă de Matteo Salvini şi Mişcarea 5 Stele, a lui Luigi Di Maio, n-a durat decât vreo 14 luni, destrămându-se în circumstanţele cunoscute. Mai exact, „omul forte” al Italiei, ex ministrul de Interne şi vice-premier, Matteo Salvini „s-a rupt”, din dorinţa organizării unor alegeri legislative anticipate, care l-ar fi avantajat în contextul actual. Toată mişcarea strategică i-a fost însă dejucată de senatorul democrat Matteo Renzi, fost premier şi lider al PD, care a negociat o „alianţă istorică” cu Luigi Di Maio, convenind cu maximă operativitate asupra unui program de guvernare şi a unei conduite europene, cu susţinere noului secretar general al PD, Nicola Zingaretti. Totul a fost posibil, prin tactul imperturbabil al actualului preşedinte al Italiei, Sergio Mattarella (78 de ani), un model de înţelepciune şi de dragoste de ţară, precum şi predecesorul său Giorgio Napolitano. În Italia, preşedintele are un rol important, cu precădere în perioadele de instabilitate politică, putând dizolva parlamentul, convoca alegeri şi desemna prim-ministrul. Moştenitor al democraţiei creştine, cu principii ferme, Sergio Mattarella, un sicilian al cărui frate, Piersanti, a fost împuşcat de mafie (Cosa Nostra), în mai multe rânduri ministru, parlamentar timp de 25 de ani, judecător la Curtea Constituţională, a fost ales preşedinte al ţării, susţinut de premierul de atunci Matteo Renzi. Istoria vieţii personale a preşedintelui italian este lungă. Are trei copii, iar soţia i s-a prăpădit. Ar fi putut avea răbufniri fireşti, la derapajele lui Matteo Salvini, care şi în chestiunea imigraţiei, chiar şi atunci când avea dreptate, n-a reuşit să convingă liderii europeni. A acuzat, Bruxelles-ul cum contemplă faptul că Italia a devenit o tabără de refugiaţi. A criticat lipsa de solidaritate. Sergio Mattarella a preferat însă să respecte întocmai litera Constituţiei. A avut întâlniri la Palatul Quirinale, atât cu premierul convenit, de PD şi M5S – Giuseppe Conte -, cât şi cu liderii celor două partide, Luigi Di Maio şi Nicola Zingaretti, care şi-au împărţit portofoliile în cabinetul Conte II. 10 ministere pentru M5S şi 9 ministere pentru PD. Un ministru aparţine unei formaţiuni de stânga „liberi şi egali”, iar altul, cel de la Interne  – Luciana Lamorgese (66 ani)-, avocat, ex prefect de Veneţia, apoi prefect de Milano, este independent. Impecabil, scrie presa din Peninsulă, rolul lui Sergio Mattarella. Discreţie şi rafinament politic. Membrii noului guvern au depus ieri jurământul, în atmosfera sobră, specifică momentului. Italia s-a salvat de la o criză politică, graţie supleţii instituţionale a preşedintelui său. Nici o referire, nici un afront, nici o etichetă la adresa lui Matteo Salvini, artificierul fostei coaliţii de guvernare. Italia are de ieri un guvern pro-european şi un premier – acelaşi – pe care Matteo Salvini îl consideră „că l-a născut Bruxelles-ul”. Cu 340 de deputaţi, din 730 şi 167 de senatori, din 315, câţi însumează împreună PD şi M5S, noul guvern n-are probleme de investitură. Încă un detaliu: ex premierul de stânga, pro european, Paolo Gentiloni, a fost desemnat pentru a fi comisar din partea Italiei. Sergio Mattarella este privit cu admiraţie, în toată Italia. Fiindcă este preşedintele tuturor. Stabilitatea Italiei este o valoare a Uniunii Europene şi preşedintele Parlamentului European, italianul David Sassoli, a felicitat noul guvern.