Exploatarea aurului şi argintului de la Roşia Montană a revenit pe agenda publică în ultima lună. Impactul asupra mediului este unul dintre punctele-cheie ale controverselor din jurul afacerii, dosarul fiind blocat acum chiar la ministerul de resort. Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru critică implicarea împotriva prevederilor constituţionale şi legale a lui Traian Băsescu în afacerea Roşia Montană şi atrage atenţia asupra impactului devastator pentru mediu pe care proiectul minier îl va avea în Munţii Apuseni.
Europarlamentarul Victor Boştinaru a arătat că într-un calcul strict economic, la cotaţia actuală a preţului aurului şi argintului, valoarea proiectului Roşia Montană se apropie de 18 miliarde de euro. “Din această sumă, României îi va reveni doar 20%, însă va suporta toate consecinţele exploatării cu cianuri, decapitării celor patru munţi din Roşia Montană şi distrugerii patrimoniului românesc. Însă, dincolo de afacerea păguboasă pentru România, prădarea resurselor naturale şi riscurile asupra mediului la scară europeană, proiectul Roşia Montană este încă un contract tipic pentru pedelişti, o înţelegere îndreptată împotriva interesului naţional. Preşedintele României era membru al Guvernului când s-a negociat acest contract şi nu a existat nici o renegociere în toţi cei şapte ani de mandat. Nu există un alt echivalent pentru această afacere decât cel al cedării de bună voie a unei părţi din teritoriul României, fapt pentru care nu putem vorbi decât de trădare” a declarat Victor Boştinaru.
“Mediul natural e una din puţinele valori care ne-au rămas”
În luna mai a anului trecut, eurodeputatul Victor Boştinaru a adresat o scrisoare deschisă, precedentă votului Parlamentului European asupra rezoluţiei pentru interzicerea mineritului cu cianuri. „Mediul natural e una din puţinele valori care ne-au rămas şi nu cred că ar trebui să fie jertfit în numele profitului unei companii, aşa cum s-a întâmplat cu multe alte valori pe care le-am distrus în ultimele decenii. Dacă guvernul ţării mele este incapabil să protejeze ultimele lucruri valoroase pe care România le mai are, prefer să cer sprijinul Parlamentului European să facă aceasta, cu speranţa că, într-un număr de ani, România va avea un guvern devotat binelui public şi protecţiei mediului”, spunea în scrisoare Boştinaru.
Parlamentul European a interzis folosirea cianurilor în exploatările miniere
La data de 5 mai 2010, Parlamentul European a votat Rezoluţia Comună a patru grupuri (PPE, S&D, ALDE, GUE/NGL) pentru interzicerea folosirii cianurilor în exploatările miniere. Printre semnatari Rezoluţiei s-au numărat şi voci sonore din PE, cum ar fi Chris Davies, coordonatorul ALDE pe mediu, sau Zuzana Roithova, membru în Biroul Permanent al PE din partea PPE. Rezoluţia susţine că cianura e extrem de toxică şi folosirea ei poate duce la catastrofe ireversibile asupra sănătăţii cetăţenilor, a mediului şi a biodiversităţii şi enumeră 15 motive pentru interzicerea acestei tehnologii. Raportul menţiona, de asemenea, legislaţia de interzicere a acestor tehnologii în ţări precum Germania sau Ungaria şi propunea interzicerea ei totală pe teritoriul UE, lucru care s-a şi întâmplat.
Nu există soluţii la ora actuală de „decontaminare” a zonelor afectate
În exploatarea auro-argentiferă de la Roşia Montană, cianura nu este singurul pericol. Nămolurile şi apele rezultate din procesul tehnologic prezintă riscuri de poluare gravă şi prin conţinutul de metale grele toxice extrase din minereu, mai persistente chiar decât cianura şi care nu pot fi neutralizate. De altfel, nici produşii de „neutralizare” a cianurii (cianat, complecşi metalo-cianici) – deşi mai puţin toxici – nu sunt lipsiţi de efecte negative, în cantităţile mari acumulate în lacul de decantare. Ca urmare a unor deversări de cianură la mina Kutmor din Kîrghîzstan au avut loc accidente mortale. Statul Montana, din Statele Unite, a interzis leşierea cu cianură în stiva pentru minele nou deschise. În Canada singura metodă de a stopa propagarea cianurii în pânza de apă freatică la o fostă exploatare este tehnologia de criogenizare a solului pe zeci de kilometri pătraţi. Nu există soluţii la ora actuală de „decontaminare” a zonelor afectate. Protecţia tamponului de scurgere este subţire cât o monedă de cinci cenţi şi inevitabil apar scurgeri sub greutatea milioanelor de tone de minereu care sunt împinse prin zona de maşinării grele.
Exploatarea la suprafaţă va lăsa în urmă cratere imense şi depozite masive de material steril
Impactul asupra mediului înconjurător şi a peisajului din Roşia Montană va fi devastator. Exploatarea la suprafaţă (în carieră deschisă) produce o degradare semnificativă a mediului natural, lăsând în urmă cratere imense şi masive depozite de material steril, după cum se poate vedea în cariera deschisă din imediata vecinătate, la Roşia Poieni. Poluarea aerului, apelor şi solului din zonă, produsă de mijloacele tehnice de exploatare la suprafaţă (prin decopertare) şi de transportul masiv, cu utilaje grele (camioane de 150 tone), a unor cantităţi uriaşe de minereu şi material steril nu poate fi ignorată. Exploziile folosie în tehnologia de decopertare prin „puşcare” (de cinci ori pe săptămână) prezintă riscul unor vibraţii şi unde seismice care pot avea efecte negative în imediata vecinătate a exploatării, riscând slăbirea şi prăbuşirea unor construcţii şi a unor galerii miniere vechi.
