S-a încheiat un an şcolar, altul bate la uşă, în septembrie 2016, instituţiile de învăţământ începând să îşi facă planul de învăţământ. În programul aflat în desfăşurare, au fost depuse mai multe proiecte pe segmentul „Şcoală după şcoală ”, în judeţul Dolj fiind cuprinse 11 unităţi de învăţământ preuniversitar, cu preponderenţă gimnazial, unele dintre ele având şi substructuri.
În 2011, prin Ordinul nr. 5349 al deţinătorului portofoliului Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Petru Funeriu, s-a statutat – şi acum fiind în vigoare acele prevederi – Programul „Şcoală după şcoală (SDS)”. Acest program este complementar celui obligatoriu şi are un caracter opţional pentru elev, înscrierea elevilor fiind făcută pe baza unei cereri scrise a părinţilor sau tutorilor legali, adresată oricărei unităţi de învăţământ care este parte din proiect. În actul înaintat spre aprobare, trebuie precizat pachetul educaţional opţional, după o consultare a specialiştilor. La înscriere, părintele sau tutorele semnează cu directorul unităţii de învăţământ un contract de parteneriat , în care sunt stipulate rolurile şi responsabilităţile tuturor părţilor implicate, inclusiv ale părinţilor.
Activităţi multiple
Este ceva mai mult acest program decât „After school”, unul deja intrat în vigoare, la care au aplicat foarte multe instituţii de învăţământ. Conform actului normativ amintit, se stipulează: „În învăţământul primar, Programul SDS cuprinde activităţi cu sprijin specializat, ateliere / activităţi tematice şi alte activităţi de tip recreativ. Activităţile cu sprijin specializat cuprind: supravegherea şi îndrumarea în efectuarea temelor; recuperare pentru elevii cu dificultăţi cognitive, emoţionale, tulburări de limbaj, prin activităţi remediale, consiliere etc.; activităţi de dezvoltare pentru elevii capabili de performanţă; activităţi de încurajare a lecturii independente; autocunoaştere, interrcunoaştere prin activităţi de dezvoltare emoţională şi socială”.
Mai multe ne spune prof. Ani Drăghici, inspector pentru implementarea Proiectelor Educaţionale în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, unul dintre specialiştii din domeniu: „Atelierele şi activităţile tematice cuprind acţiuni practic-aplicative pe diferite domenii (arte, ştiinţe, tehnologii, sport etc.); proiecte tematice, propuse de către copii sau părinţi, cadre didactice; drumeţii, excursii, vizionări de spectacole. În învăţământul secundar, SDS cuprinde mai multe pachete, de la activităţi pentru accelerarea învăţării şi pentru performanţă, până la activităţi de sprijin: asigurarea de asistenţă psihopedagogică pentru recuperarea decalajelor în învăţare; consiliere psihologică; servicii de logopedie.
Nu lipsesc acţiunile cuprinse în pachetul de pregătire pentru viaţă: activităţi pentru dezvoltarea personală; integrarea socială, coduri de conduită, responsabilitatea faţă de mediul înconjurător etc. Timpul alocat sprijinului specializat nu poate depăşi o oră şi jumătate pe zi pentru învăţământul primar şi maximum trei ore pentru cel secundar, iar grupele au maximum 12 componenţi, aşa cum arată metodologia . În acest sens, 11 unităţi şcolare şi-au depus actele pentru anul şcolar 2016/2017, două dintre ele având şi substructuri, dar mai pot fi depuse cereri până pe 1 septembrie”.
Peste zece structuri de învăţământ preuniversitar şi o apreciere din partea unui manager
Lista celor care au fost deja luate în calcul pentru anul şcolar viitor este următoarea: Şcoala Gimnazială din Bucovăţ (cu două substructuri – cele din satele Palilula şi Sărbătoarea), Şcoala Gimnazială „Constantin Gerota” din Calafat, Colegiul Naţional „Carol I”, Şcoala Gimnazială „Elena Farago”, Colegiul Naţional „Elena Cuza”, Colegiul Naţional Economic „Gheorghe Chiţu”, Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan Velovan”, Şcoala Gimnazială „Gheorghe Ţiţeica”, Şcoala Gimnazială „Traian”, toate din Craiova, şi Şcoala Profesională „Constantin Argetoianu” din comuna Argetoaia, cu două subunităţi: satele Salcia şi Leordeasa.
Unul dintre beneficiari, directorul Colegiului Naţional Pedagogic „Ştefan Velovan”, prof. Ionuţ Pătularu, ne-a precizat: „Este un lucru cât se poate de bun. În prezent, avem peste 60 de elevi care vin în acest program , iar părinţii lor ne mulţumesc. Noi îi ajutăm pe copii, aceştia participă şi la activităţile din ferma noastră, unde producem numai produse bio, pe care le şi desfacem pe piaţă. Le asigurăm tuturor elevilor care vin în acest program toate condiţiile inclusiv masa caldă. Cred – ba nu, sunt convins! – că este vorba despre un succes. Vom merge în continuare în acest proiect, cu atât mai mult cu cât ne putem lăuda şi cu locul al doilea obţinut, pe judeţ, la nota minimă de admitere în învăţământul liceal”.
Mai multe surse de finanţare
Toate aceste activităţi din SDS trebuie să aibă şi cadre didactice care pot susţine acest efort. Astfel, cadrul legislativ stipulează, printre altele: „Implicarea personalului din învăţământ se face în următoarele condiţii: pentru completarea normei de predare (maximum patru ore pe săptămână); ca activitate cuprinsă în norma didactică, în afara normei de predare/postului (cel mult două ore săptămânal); în cazul în care cadrul didactic efectuează orele în cadrul normei didactice, aceste ore nu sunt retribuite săptămânal; în celelalte cazuri activitatea putând fi retribuită din alte surse de finanţare: din bugetul autorităţilor locale; din programe finanţate din fonduri europene sau naţionale; din activităţi şcolare şi extraşcolare, donaţii, sponsorizări dedicate; prin suportul financiar al părinţilor şi organizaţiilor neguvernamentale; din bugetul de stat, prin care se poate sprijini financiar SDS pentru elevii proveniţi din grupuri dezavantajate, în condiţiile legii”.
