Nimic nou într-un fel, decât poate pentru preşedintele american Donald Trump, care nu se aştepta, cum lasă de înţeles, să fie frondat de omologul său rus, în cursul ultimei lor discuţii telefonice de joi, timp de o oră. A fost a 6-a convorbire. La baza americană Andrews, de lângă Washington, referindu-se la ajutorul american, Donald Trump a spus reporterilor acreditaţi că acesta va continua. Concluzia lui Donald Trump, în ceea ce priveşte soluţionarea conflictului ucrainian, căruia promisese că îi pune capăt în prima zi de mandat, a fost următoarea: „Poziţia lui Vladimir Putin este de neclitit. Vrea să meargă până la capăt, adică până îşi atinge obiectivele operaţiunii speciale”. Lui Donald Trump nu i-a plăcut deloc discuţia, şi a mărturisit asta ziariştilor. O discuţie care avea loc la doar două zile de cea a liderului rus cu Emmanuel Macron. Anterior, inclusiv „Politico”, publicaţie de regulă bine informată, relatase despre oprirea transferului de muniţie şi arme către Ucraina, din cauza reducerii propriilor stocuri. Ruşii au criticat în repetate rânduri livrările de arme occidentale către Ucraina, menţionând că asta complică soluţionarea conflictului şi sporeşte implicarea NATO. De menţionat este faptul că Donald Trump a avut o discuţie imediată şi cu Volodimir Zelenski de circa 45 de minute, despre care Andry Yermak, şeful său de cabinet, a declarat presei că a fost „importantă şi semnificativă”. Până în prezent Donald Trump nu a reuşit să obţină progrese concrete, în soluţionarea problemei ucrainiene, deoarece poziţia Rusiei rămâne inflexibilă, iar el nu poate influenţa Kievul, susţinut la rândul său de aliaţii occidentali, să accepte din condiţiile Moscovei. Zelenski solicită în continuare rachete anti-aeriene Patriot, iar preşedinta Comisiei Europene, Von der Leyen, opinează că ţările UE ar trebui să contacteze împrumuturi militare pentru achiziţii comune de arme sub tutela Comisiei Europene. Aşadar: pe 2 iulie The New York Times relata, citând surse demne de încredere, că Washingtonul va suspenda furnizarea mai multor arme către Kiev, inclusiv rachetele de apărare aeriană Patriot, muniţiile ghidate de precizie GMLRS, rachetele ghidate Hellfire şi sisteme portabile de rachete anti-tanc Stinger. Pe 3 iulie a.c. Donald Trump declara că Washingtonul va continua să ofere asistenţă militară Kievului deşi Pentagonul are nevoie de arme. Faptul că la câteva ore după convorbirea telefonică dintre Donald Trump şi Putin, armata rusă a lansat un val de rachete şi drone asupra Kievului, se spune, unul dintre cele mai mari atacuri din ultimele luni, sugerează ceva, un plus de tensiune, şi de nervozitate. Chiar dacă încheierea conflictului rămâne prioritatea sa, Donald Trump a recunoscut că „nu ştie dacă se va întâmpla asta”. S-a răcit în ceea ce priveşte ideea sa de pace în Ucraina. Mai concis, poziţia Rusiei este de nezdruncinat, iar preşedintele american nu poate zdruncina atitudinea Kievului. Putin a anunţat totuşi că Rusia este pregătită pentru o nouă rundă de negocieri cu Ucraina. Una bineînţeles… inoperantă.
