Din când în când, premierul Ludovic Orban, eclipsat bineînţeles de preşedintele Klaus Iohannis, în gestionarea epidemiei de Covid-19, face câte o declaraţie ambiguă, care mai degrabă adânceşte neliniştea, decât sugerează motive de încredere. Astăzi a declarat că, după 15 mai a.c., în interiorul localităţilor, nu mai ieşim cu „declaraţii” asupra noastră. În interiorul localităţii, în care locuim, va exista libertate deplină de circulaţie. Când se va lua decizia vom fi anunţaţi. Nefiind menită a clarifica deplin lucrurile, preferabilă era absenţa afirmaţiei respective. Nu ne îndoim însă că Ludovic Orban ştie şi ce se va întâmpla după 15 mai a.c., dar clarificările de rigoare trebuie făcute de… Klaus Iohannis. Din motive de calcul politic. Pe Ludovic Orban îl aşteaptă, în schimb, o recesiune brutală şi inedită, pe fondul opririi economiei mondiale timp de două luni. O repornire graduală, o relansare a motoarelor economiei n-are un model de urmat, şi economiştii caută identificarea a noi piste şi noi idei. Aflat într-o relaţie nefiresc de rece cu opoziţia, care paradoxal deţine „majoritatea” în Parlament, Ludovic Orban nu găseşte nici cele mai fericite formule de coabitare. Dimpotrivă, multe din afirmaţiile sale rămân contondente, excesiv de contondente, de provocatoare. Social-democraţii au depus deja o moţiune simplă împotriva ministrului de Finanţe, Florin Cîţu, căreia i s-a dat titlul „Virusul Cîţu a infectat economia naţională”. La sfârşitul lunii aprilie a.c., Marcel Ciolacu, preşedintele interimar al PSD, a anunţat două moţiuni simple, prin care vizaţi erau miniştrii Agriculturii şi Finanţelor. Dacă în domeniul sanitar se poate spune că Guvernul, prin câţiva reprezentanţi ai săi, întrucât criza a fost gestionată de la Cotroceni, de preşedintele Klaus Iohannis, într-o formulă care a inclus şi câţiva membri ai guvernului, va încerca să-şi aroge anumite merite, în domeniul economic unde doar şomajul tehnic este o realitate, iar IMM Invest demarează greu, mare lucru nu e de spus. Toate industriile direct afectate –HORECA, turismul, transportul aerian- aşteaptă despăgubiri grabnice, cochetând momentan cu asfixierea. Ludovic Orban a prezentat, deunăzi, raportul de activitate pe primele 6 luni de mandat, fără nici o vorbă despre demiterea guvernului său prin moţiune de cenzură. Practic n-avea ce spune, fiindcă perioada de referinţă a fost una „din cale afară” de deosebită. Despre relaxarea restricţiilor, după 15 mai, dată mult aşteptată, ne va vorbi preşedintele Klaus Iohannis. Şi tot el ne va comunica şi măsurile de relaxare economică. Sunt momente când Ludovic Orban, animat de zel patriotic, ar vrea să sugereze că supravieţuim pe bază de isteţime, că isteţimea a devenit cea mai echivocă virtute naţională. Şi totuşi puterea se arată mereu iritată ori de câte ori i se fac reproşuri. Sătulă de propriile atacuri duse împotriva guvernării social-democrate, aproape că nu mai are urechi nici pentru observaţiile legitime, luându-şi un aer de zeitate ultragiată, de instanţă infailibilă neînţeleasă şi bineînţeles neiubită. Pe aceste considerente crează motive artificiale de gâlceavă, cum că opoziţia împiedică guvernul să lucreze şi îl critică mereu în toate demersurile sale şi aşa mai departe. Traversăm neîndoielnic o perioadă grea şi, între observaţiile pertinente, care puteau fi făcute de premierul Ludovic Orban, una dintre ele era acea că într-o bună parte a ţării a plouat şi cel puţin pentru moment efectele secetei sunt atenuate. A fost o ploaie… de aur. Dacă acest lucru mai contează.