În căutarea primului miel de Paşte

Craiovenii nu se înghesuie să-şi cumpere carnea de miel pentru masa de Paşte. Dacă în Piaţa Brestei nu găseai nici picior de mieluşel, în halele din Piaţa Centrală carcasele şi organele pentru drob le găseai în toate galantarele, însă nu prea avea cine să le cumpere.

Cei mai graşi şi frumoşi miei – pentru că sunt pe ales – ar fi trebuit să-i găsim în Piaţa Brestei. Deşi a fost deschisă oficial încă de marţi, nici ieri, pe la orele prânzului, nu apăruse încă nici un comerciant cu miei. Strada de acces spre piaţă nu era foarte aglomerată, fiind ocupată de maşinile locatarilor. Parcarea, una imensă, era toată goală. Sub copertina care se desfăşoară de-a lungul standurilor acoperite ar fi trebuit să găsim mieluşeii şi iezişorii, însă era pustie. Şi de-am fi dorit să întrebăm ceva pe cineva nu am fi avut mai mult succes: nici o persoană nu era prin preajmă. Un lucru însă era sigur, şi anume că piaţa era pusă la punct, foarte curată, aşteptându-şi nerăbdătoare clienţi. Până acolo, mai trebuie să primească şi marfă.

Mielul porneşte de la 20 de lei pe kilogram

Contrariaţi, am luat drumul la picior şi ne-am oprit în Piaţa Centrală. Mai precis, în hala de carne. Când afară erau peste 25 de grade, de a-i fi jurat că e vară, aici am dat de un aer răcoros. E un lucru bun într-o hală în care se vinde carne, înseamnă că ea este şi păstrată bine. Am dat, însă, peste o altă surpriză. Carne de miel se găsea din belşug, nu şi cumpărători. Lipit de geamul galantarelor, acelaşi anunţ “Avem carne de miel”. După ce îl citeai şi întrebai care e oferta, vânzătorul îţi arăta carcasele de miel, aranjate-n şir în spatele tejghelei. Mai graşi sau mai slabi, mai mari sau mai mici, mieluşeii erau şi aici pe ales. Ţi se punea pe cântar, plăteai şi gata carnea pentru friptură. “Nu ezitaţi să cumpăraţi, sunt proaspeţi”, te mai îndemna şi vânzătorul.

Berbecuţ sau oaie?

Ca un făcut, peste tot era cam acelaşi preţ. Oricât te-ai fi învârtit prin hală, gândindu-te că ai putea face o mică economie, binevenită pentru sărbători, nu prea aveai de ales: în nici o parte nu puteai ieşi mai ieftin de 20 de lei pe kilogram. “Dacă vi se pare scump, puteţi lua berbecuţ. Dacă ştiţi ce este acesta …”, îţi oferea încă o variantă un comerciant cu un şorţ curat şi pus pe glume, din cauza plictiselii. După ce afli că berbecuţul este un miel mai zdravăn, poţi să îl şi cumperi. Preţul lui este de 15 lei pe kilogram. La un preţ asemănător se vinde şi carnea de oaie, pe care o poţi cumpăra de la acelaşi galantar. Nu am uitat nici ingredientele pentru deliciosul drob:  organele sunt împachetate în pungi de un kilogram şi costă 16,5 lei, iar prapurele – 5 lei pe bucată.

Sănătoasa masă de post din Săptămâna Mare

Pentru că tot am ajuns în Piaţa Centrală, care e plină ochi de verdeţuri şi fructe proaspete, ne-am interesat şi ce putem mânca în săptămâna de post de dinaintea zilelor de Paşte. Dacă v-aţi decis că nu strică să faceţi o cură vegetariană – la care noi vă încurajăm pentru că este foarte sănătoasă pentru organism – nu o să vi se pară nici costisitoare. Mesele sunt încărcate de verdeţuri, care se vând la preţuri nu foarte mari. De exemplu, mult-aşteptatul dragavei se vinde la legătură – una bunişoară – care costă 1 leu. Pentru o mâncărică ai nevoie de câteva legături. Mai pui în plasă o mână de pătrunjel şi una de mărar – câte 1 leu fiecare, o legătură de morcovi de grădină şi una de ceapă verde – tot 1 leu pe legătură – şi gata mâncărica. Iei şi de o salată – o găseşti la ofertă cu 1 leu pe bucată, faţă de 2,5 lei cât este în supermarketuri – şi poţi să te aşezi la masă.

Paneraşul cu ouăle de ţară

Când să ieşim din piaţă cu plasa încărcată de verdeţuri – dumneavoastră, iar noi – cu agenda plină de preţuri, ne sare în ochi un coş plin cu ouă. Paneraşul poate să aibă peste 100 de ouşoare – nici vânzătoarea nu ştie câte a pus în el, însă e bine de ştiut un detaliu care este cel mai important: toate ouăle sunt făcute de nişte găini care trăiesc, libere şi fericite, într-o gospodărie de la Izvorul Rece. “Sunt ouă de găină, mari şi proaspete. De ce să dai banii să iei din magazin când poţi să cumperi nişte ouă de ţară adevărate pe care să le mănânci fără frică în ziua de Paşte”, spune femeia care îşi aşteaptă clienţii lângă coş, muşcând cu poftă dintr-o franzelă. De la ea, ouăle se cumpără pe ales şi costă 0,7 lei. Cum acesta e şi preţul din magazine, cumpărătorii au de ales ce ouă vor ciocni: pe cele ecologice – cu gălbenuşul portocaliu, sau pe cele inscripţionate – cu gălbenuşul galben-verzui.