Cancelarul german, Angela Merkel şi preşedintele francez, Francois Hollande s-au aflat ieri la Kiev, iar astăzi se vor afla la Moscova pentru discuţii cu Petro Poroşenko, preşedintele Ucrainei şi respectiv Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, în speranţa convenirii asupra unui plan de pace. A fost pentru prima oară de la debutul conflictului ucrainian, când preşedintele Francois Hollande a folosit termenul „de război”, de peste un an, în estul Ucrainei, al cărui potenţial în poate face „total”. Declaraţia comună a celor trei lideri, anunţată pentru aseară, a fost anulată. Cu toate acestea, printr-un comunicat de presă, Petro Poroşenko a declarat că „discuţiile lasă loc pentru încetarea focului”. Opţiunea diplomaţiei nu va fi „prelungită la infinit”, a avertizat Francois Hollande. În caz de refuz al planului de pace de către Vladimir Putin, care-i va primi în cursul zilei de astăzi pe Angela Merkel şi Francois Hollade, mai multe ţări ar putea decide livrarea de arme Ucrainei. Potrivit informaţiilor publicate de cotidianul german Suddeutsche Zeitung, planul prevede „încetarea focului imediat”, în schimbul unei „autonomii lărgite acordate separatiştilor pe un teritoriu mai vast decât cel controlat în prezent”. Propunerile Parisului şi Berlinului garantează „integritatea teritorială a Ucrainei”. Mai mulţi miniştri ai Apărării din ţarile membre NATO, în cadrul reuniunii de ieri de la Bruxelles, şi-au exprimat reţinerea trimiterii de arme Ucrainei, o opţiune avută în vedere de SUA. Oficialii ucrainieni au cerut NATO furnizarea de material militar pentru a face faţă ameninţărilor separatiştilor proruşi. La Moscova, Ministerul de Externe a subliniat că orice livrare de echipament militar, letal, va fi considerată drept o ameninţare la securitatea Rusiei. Planul de pace franco-german prevede neutralitatea Ucrainei, adică neadmiterea acestei ţări în NATO.
