Se vorbeşte puţin, chiar cu zgârcenie, adică parcimonios, în spaţiul public, despre Universitatea din Craiova, cu numărul ei mare de specializări şi studenţi, o citadelă academică, racordată intim unui sistem de valori culturale, morale, ştiinţifice şi educaţionale moderne. Un spaţiu, în care respiră şi elitismul, şi tinereţea şi cultura. Dar şi performanţa de excepţie, pentru cine o caută. O ştire de câteva rânduri, postată pe pagina de socializare a Universităţii din Craiova, menţiona, deunăzi, un fapt nu atât notabil, cât de-a dreptul performant, în subsidiar de salutat. Şi anume că Universitatea din Craiova este instituţia de învăţământ superior (cu o ofertă academică extinsă, de la licenţă la masterat şi doctorat) cel mai puţin dependentă de bugetul de stat dintre universităţile din România, subvenţia de 190 de milioane lei acoperind doar 45,8% din venituri, după cum atestă o analiză impecabilă, prin rigoarea ei, realizată de publicaţia Profit.ro. Mai clar, Universitatea din Craiova (UCV) cu cele 14 facultăţi ale sale este instituţia academică cu cel mai mare grad de autofinanţare reală din ţară, analiza menţionată excluzând universităţile cu profil militar. Profit.ro concluzionează, între altele, că 3 din 4 lei cheltuiţi de universităţile publice vin direct de la buget. În topul universităţilor departajate de mărimea veniturilor proprii realizate din taxe, cercetare, contracte şi servicii, Universitatea din Craiova vine pe locul 7, însă cu cea mai scăzută dependenţă, cum spuneam, de subvenţiile de stat, mai exact cu cel mai mare grad de autofinaţare reală dintre cele 45 de entităţi luate în analiză. Fireşte, discuţia este mai largă şi faptul că statul român cheltuie pentru un student mai puţin decât este media europeană, are partizanii săi. Ajungând aici, un comentariu plecat, cum spuneam, de la o ştire inserată pe pagina de Facebook a UCV, fie el şi succint, este necesar. Rezultatele acestea concrete n-au venit din cer, nu sunt scoase „din burtă”, n-au nimic artificial, ele sunt expresia directă a unui management de calitate, a unei vocaţii manageriale exprimată de prof. univ. dr. Ionuţ Cezar Spînu, rectorul Universităţii şi echipa sa, bine selectată. Universitatea din Craiova are 1518 angajaţi, din care personal didactic 776, personal auxiliar 459, personal nedidactic 283. Peste toate are ordine şi disciplină desăvârşită. Sănătate, nu doar financiară, semn a unei trăinicii anteprenoriale şi al unui traiect al emancipării, cât parteneriate dintre cele mai valide, cu companii şi agenţi economici din zonă. INCESA, o platformă de cercetare, despre care s-a vorbit, se ridică la cele mai înalte standarde de exigenţă. Iar baza materială este una realmente de invidiat, îmbunătăţită, extinsă de la un an la altul. Comunitatea academică a Craiovei are distincţie şi prin densitatea evenimentelor de anvergură găzduite sau la care participă, unele de o importanţă covârşitoare. Sigur, multitudinea de provocări aşteaptă răspunsuri adecvate, adică de calitate competitivă maximă. Dăinuia, până nu demult, înţeleapta vorbă românească, cea cu „omul potrivit la locul potrivit”. E drept, din vari motive, nu mai stăruim asupra lor, nu mai este în vogă o asemenea cugetare, fiindcă se poartă avantajos şi pălăriile nepotrivite. Nu şi la Universitatea din Craiova.
