Conform unei situaţii prezentate de Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), poliţiştii au intervenit, la nivel naţional, în primele trei trimestre ale acestui an, pentru rezolvarea a aproape 75.000 de cazuri de violenţă domestică. Astfel, au fost înregistrate 79.442 de cazuri de violență domestică, dintre care 37.417 în mediul urban și 42.025 în mediul rural. În 68.965 de situații, polițiștii au intervenit ca urmare a sesizărilor prin S.N.U.A.U. 112.
FOTO : arhivă
Din cele 79.442 intervenții ale polițiștilor la cazurile de violență domestică, în 19.349 situații s-a constatat existența acestui risc iminent, fiind emise 9.880 de ordine de protecție provizorii. În această perioadă, numărul faptelor care constituie fapte penale din sfera violenței domestice a fost de 43.425 de infracțiuni, în creștere cu 4,9% față de perioada similară din anul 2022. “Vorbim de un număr mare de infracțiuni din sfera celor de violență domestică, ceea ce ne arată amploarea fenomenului și necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui. Dar, în același timp, acest număr ne arată și faptul că victimele violenței domestice au din ce în ce mai mare încredere să ne sesizeze. Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o au „lovirea sau alte violențe” – 62% (26.912 de fapte), ,,amenințarea” – 12% (5.303 fapte), „abandonul de familie” – 9% (3.769 de fapte), „nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinele de protecție” – 7% (3.146 de fapte) și „nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului” – 4% (1.574 de fapte), acestea, împreună, reprezentând 94% din total”, precizează IGPR.
Un palier larg pentru comiterea acestui gen de infracţiuni
După locul comiterii, 35.801 au fost comise la domiciliu și 7.624 în spațiul public. În primele 9 luni ale acestui an, s-a înregistrat o creștere atât a numărului autorilor (44.100) care comit astfel de fapte, cât și a victimelor acestora (45.439). Din totalul victimelor infracțiunilor de violență domestică, 8.182 sunt bărbați, 30.716 sunt femei, iar 6.541 sunt minori. De asemenea, au fost emise de către instanțele judecătorești 9.003 de ordine de protecție, 4.093 (45%) din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii. Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 3.146 de infracțiuni. Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu, au fost sesizate 617 infracțiuni. “Prevenirea și combaterea violenței domestice este un palier de acțiune deosebit de important pentru Poliția Română, iar, pentru combaterea acestui gen de infracționalitate, sunt alocate resurse instituționale importante. Operaționalizarea monitorizării electronice reprezintă un instrument nou pentru prevenirea comiterii unor infracțiuni din sfera violenței domestice, în special a celei grave. În primele 9 luni ale anului 2023, la nivelul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și al inspectoratelor de poliție județene Iași, Mureș și Vrancea, unități care au intrat în etapa I a proiectului pilot pentru implementarea S.I.M.E., au fost emise 2.661 instrumente de protecție pentru victimele violenței domestice, dintre care 1.753 ordine de protecție provizorii și 908 ordine de protecție (emise de instanțele judecătorești). În 330 de situații, victima a fost de acord și a fost pusă în aplicare măsura obligării agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, reprezentând 12,4% din totalul ordinelor de protecție provizorii emise și ordinelor de protecție emise de instanțele judecătorești. În ceea ce privește infracțiunile constatate, au fost înregistrate în total 292 de infracțiuni, dintre care 12 de distrugere, 224 pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a ordinului de protecție și 56 pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a ordinului de protecție provizoriu. În cadrul dosarelor penale întocmite, pentru 21 dintre autorii acestor infracțiuni au fost dispuse măsuri preventive, respectiv: 13 rețineri, 4 de arestare preventivă și 4 de control judiciar. Monitorizarea electronică nu reprezintă o metodă de constrângere, ci un instrument eficient de protecție a victimelor violenței domestice, prin supravegherea respectării măsurilor dispuse prin ordinul de protecție provizoriu sau ordinul de protecție. Monitorizarea se realizează automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, ținând cont de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, este cunoscută doar de către polițiștii care pun în aplicare măsura. Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei și transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenție, către dispeceratul S.I.M.E. și 112 și astfel, către cel mai apropiat echipaj din rândul forțelor de ordine, pentru intervenție. Suntem mobilizați și pregătiți pentru implementarea în condiții optime a etapei a doua privind monitorizarea electronică”.
