Război în Ucraina: Coaliţia celor dispuşi, de acord cu furnizarea de rachete cu rază lungă de acţiune

Reuniunea coaliţiei, condusă de premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron, de ieri, de la Paris, a fost una în format mixt. La discuţii au participat reprezentanţii mai multor ţări, susţinătoare ale Ucrainei. Anterior, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunţase planuri de a întări apărarea aeriană a Ucrainei. În august a.c. s-a relatat că administraţia preşedintelui Donald Trump a aprobat vânzarea către Ucraina a 3350 de rachete de atac ERAM, cu rază extinsă de acţiune, de până la 450 km, plătite de ţările UE. După discuţiile cu membrii „coaliţiei celor dispuşi” Macron a declarat că mulţi dintre aceştia sunt pregătiţi să ofere garanţii de securitate Ucrainei. 26, dintre aceştia, s-au angajat să fie prezenţi „pe uscat, pe mare sau în aer”. După o videoconferinţă cu Donald Trump, preşedintele francez care declarase că această forţă nu are nici o intenţie sau obiectiv de a purta război împotriva Rusiei, a asigurat că sprijinul american pentru aceste garanţii de securitate va fi finalizat în zilele următoare. Macron a pomenit de noi sancţiuni, în colaborare cu SUA, dacă Moscova continuă să refuze pacea. Preşedintele ucrainian, aflat la Paris, cum spuneam, a discutat cu trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff. Polonia şi România exclud trimiterea de trupe proprii, dar sunt dispuse să ajute cu transportul şi logistica. Deocamdată, Vladimir Putin nu vrea întâlniri cu Zelenski decât la Moscova. Întâlnirea de ieri a avut ca scop consolidarea garanţiilor de securitate pentru Ucraina postbelică şi schiţarea unei diviziuni a muncii între aliaţii Ucrainei. În acest moment UE se află într-un război nedeclarat împotriva Rusiei, asta susţine Moscova, deoarece finanţează, înarmează, antrenează şi furnizează date din satelit, ajutând logistic la alte operaţiuni. Calitatea de membru UE a Ucrainei este inclusă într-o clauză separată de garanţii de securitate. Ideea că UE şi SUA trebuie să acorde anumite garanţii Ucrainei după încheierea conflictului, a apărut încă de la mijlocul lunii februarie, de fapt atunci s-a creat coaliţia informală a celor dispuşi. De atunci, la propunerea premierului britanic Keir Starmer şi a preşedintelui francez Emmanuel Macron, ideea de a fi trimis un contingent militar de câteva mii de oameni în Ucraina, a fost aruncat în sfera publică. Entuziasmul a scăzut vizibil, din cauza reticenţei evidente a Washingtonului de a participa la astfel de garanţii. Donald Trump a precizat de la început că europenii vor trebui să-şi asume cea mai mare parte a poverii garanţiilor de securitate şi că nu intenţionează, cu siguranţă să trimită trupe în Ucraina. Însă preşedintele american nu şi-a asumat nici o obligaţie directă de a oferi garanţii şi nici nu a dezvăluit detalii despre ce pot şi sunt gata SUA să ajute europenii în Ucraina. Acum, Macron a declarat că SUA şi-ar fi exprimat disponibilitatea de a participa la garanţiile de securitate, dar această chestiune va fi clarificată în zilele următoare. După ce partea americană va contacta Moscova pentru a discuta aceste planuri. Următorii paşi sunt evidenţi: vor exista noi contacte între americani şi ruşi. Şi avansând puţin, cum a anunţat Mscron, este posibil un summit bilateral Moscova-Kiev, un summit trilateral, cu participarea SUA şi apoi un patrulater cu participarea Europei.