Dacă autorităţile locale nu vor acorda nici un leu în plus de la buget pentru acoperirea subvenţiei pentru energia termică, locatarii din Bănie trebuie să se aştepte la o majorare a facturii de căldură cu 30-40% faţă de suma pe care au plătit-o în lunile de iarnă din anul trecut.
Puşi în situaţia de a rezista căldurii imposibile de afară, prea puţini craioveni se mai gândesc cum va fi iarna, dacă vor avea agent termic sau dacă vor mai putea să şi-l permită. Autorităţile locale fac calcule la sânge şi, din păcate, vin cu o veste tristă: această iarna va fi, într-adevăr, printre cele mai grele de până acum. Ceea ce face diferenţa este eliminarea subvenţiei care până nu demult era acoperită de la bugetul de stat, iar de acum înainte primăriile vor decide dacă şi în ce condiţii vor putea să acorde respectivele subvenţii din bugetele locale. «Noi am făcut nişte calcule conform grilelor de acordare a ajutoarelor de încălzire şi a subvenţiei şi am ajuns la concluzia că locatarii vor fi nevoiţi să plătească mai mult la factura acestei ierni», a spus Tatian Tudorache, directorul Regiei de Termoficare Craiova.
Termoficarea se aşteaptă la creşterea restanţelor
Potrivit acestuia, craiovenii se vor confrunta cu o majorare cu 40% la factura la căldură, în cazul în care municipalitatea nu va lua în spate şi subvenţia acoperită în toţi aceşti ani de la stat. Tudorache spune că va fi vorba de aproximativ 150 de lei pentru fiecare familie, luându-se în calcul un consum minim de căldură, de două gigacalorii pe un apartament. «Cea mai bună soluţie şi pentru craioveni, dar şi pentru noi, ar fi ca autoritatea locală să preia şi plata subvenţiei care ne venea de la bugetul de stat. Din experienţa de până acum cunoaştem că o mare parte a locatarilor nu-şi plătesc datoriile pe timp de iarnă, pe motiv că sunt foarte mari. Dacă vor vedea că au şi mai mujlt de plătit, din start credem că nu vor putea să se ţină de aceste costuri şi ne vor lăsa cu restanţe şi mai mari», consideră Tudorache.
Se caută soluţii pentru o diferenţă de 74 de lei pe gigacalorie
Cum autorităţile nu iau în calcul ca locatarii să fie lăsaţi, totuşi, fără căldură în apartamente în timpul celor cinci luni de iarnă, privirile sunt îndreptate, aşadar, spre bugetul local. Potrivit directorului Tudorache, gigacaloria se produce pentru Craiova, de către Complexul Energetic, la un preţ de 268 de lei, dar este facturată populaţie la un preţ mult mai mic, de 194 de lei. Fără ca în ultimii doi să se opereze vreo majorare de tarif, diferenţa de 74 de lei a fost acoperită de la bugetul de stat – care a acoperit 45% din preţ, şi de la bugetul local – care a suportat 55% din preţ. «Autorităţilor locale li se lasă posibilitatea să acopere cât pot din această subvenţie. O pot asigura şi în proporţie de 100%, şi în acest caz nu simt nici o majorare, dar e aproape imposibil pentru că e vorba de foarte mulţi bani.
Noile grile pentru ajutorul acordat locatarilor de la bloc
Ca măsură de compensare, locatarii cu venituri mici vor primi, ca şi până acum, ajutoarele de încălzire. Potrivit noilor norme, în funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie, compensarea procentuală se acordă din bugetul de stat, după cum urmează: în proporţie de 90% în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 155 lei; în proporţie de 80% în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 155,1 lei şi 210 lei; în proporţie de 70% între 210,1 lei şi 260 lei; în proporţie de 60% între 260,1 lei şi 310 lei; în proporţie de 50% între 310,1 lei şi 355 lei; în proporţie de 40% între 355,1 lei şi 425 lei; în proporţie de 30% între 425,1 lei şi 480 lei; în proporţie de 20% între 480,1 lei şi 540 lei; în proporţie de 10% între 540,1 lei şi 615 lei; în proporţie de 5% între 615,1 lei şi 786 lei.
Ajutorul pentru încălzirea cu lemne a rămas neschimbat
Conform noi ordonanţe, ajutoarele pentru încălzirea cu lemne şi gaze naturale rămân neschimbate în ceea ce priveşte cuantumul. În schimb, lista cu bunurile care îi împiedică pe românii săraci să primească ajutorul de căldură este mai mare: aparatura electronică (camere video, amplificatoare audio, copiatoare), obiecte de valoare (obiecte de artă, bijuterii sau monezi din metale preţioase, în stare vandabilă), mijloace de transport cu o vechime mai mică de 10 ani, utilaje agricole, depozite bancare de peste 3.000 lei, terenuri intravilane (inclusiv cel pe care se află locuinţa de domiciliu, dar nu mai mult de 1000 metri pătraţi în zona urbană şi 2.000 metri pătraţi în zona rurală), terenuri extravilane, animale (peste trei bovine, peste trei0 porcine, peste 20 ovine, peste 2 cabaline, peste 50 capete de iepuri de casă, peste 100 capete de păsări, peste 15 familii de albine).
