Craiova n-a entuziasmat la revenirea lui Reghe pe “Ion Oblemenco”, dar şi-a luat punctele, deşi a tremurat pe final pentru ele, chiar şi la 35 de grade. Ştiinţa a controlat totuşi meciul cu Hermannstadt, până în ultimele zece minute. A marcat devreme, iar Mitriţă şi-a delectat fanii, mai ales că mulţi au venit sperând să vadă fotbal exclusiv de la el. Patru goluri are Craiova în acest campionat, iar Mitriţă a contribuit la toate, fără a-şi trece numele pe lista marcatorilor. “Piticul” e din altă reţetă, una care nu se foloseşte în fotbalul nostru. E normal să te întrebi ce caută pe acasă, când ar putea să joace aproape oriunde şi pe mult mai mulţi bani. Norocul nostru! Sperăm să câştigăm trofee cu el, dar, dacă nu le vom obţine (şi nu avem cum, fără măcar unul-doi mijlocaşi de valoare), măcar suntem siguri că ne bucurăm live de un astfel de fotbalist. Fără a marca, Mitriţă ne-a fascinat deja, ne-a oferit ce aşteptam de la el. De când preia mingea se vede că “e din alt film”. E incredibil că-l avem, că beneficiem de el, e păcat că nu prea are cu cine să joace. Faţă de perioada cu Neagoe, Ştiinţa joacă altceva, ori măcar pe alocuri. Cel puţin încearcă. Dar nu e destul. Iar Reghecampf s-a convins destul de repede de asta. Faţă de mandatul trecut, nu are un Gustavo, Houri sau chiar Nistor, chiar dacă beneficiază de Mitriţă. Trebuie să-i readucă pe Ivan, Markovic la nivelul de acum doi ani, iar pe Işfan să-l facă să etaleze măcar forma de la Piteşti. El putea destinde jocul, atmosfera, dacă specula cele două ocazii, mai ales assist-ul lui Bancu. Căpitanul e un câştig cert după accidentare, aşa cum este şi Ndong, folosit în dreapta. Danciu a fost sub nivelul din primele meciuri, a ratat și o mare ocazie, dar e bine că nu și-a pierdut încrederea și își intrase în ritm chiar înainte de a fi înlocuit.
Victoria rămâne importantă, din mai multe puncte de vedere. Ne lipseau puncte, fiindcă veneam după două remize, era nevoie de un succes de moral. A fost de bun augur la revenirea lui Reghe pe “Oblemenco”, iar obţinut în cea mai călduroasă zi a anului, este chiar de apreciat. “Vulcanul Oblemenco” a fost de această dată mai fierbinte la propriu, decât la figurat. Oricum, peste 10 mii de fani au răspuns prezent, iar galeria le-a ţinut isonul jucătorilor, cântând de multe ori peste ritmul de pe gazon. Prăbuşirea tuturor pe gazon la final a fost elocventă pentru atmosfera toridă în care s-a jucat, dar şi pentru tensiunea din finalul de meci. Am avut parte şi de un arbitru modest, atât ca presaţie generală, dar mai ales că penalty-ul la Mitriţă îl văzuse oricine din stadion, subiectiv sau nu, numai Coza, deşi era la câţiva metri de fază, a avut nevoie să fie tras de mânecă de VAR.
Hermannstadt, o echipă “perversă”, de altfel, în sensul bun, n-a pretins nimic până pe final, când a încercat să dea lovitura, mai ales prin şarjele lui Bărbuţ, care nu mai jucase fotbal de când era şi el gazdă pe “Ion Oblemenco”. Stând la cutie, atât din cauza posesiei Ştiinţei, dar şi a temperaturii, sibienii s-au dezmeticit pe final, când nu aveau ce pierde. Şi au fost aproape de gol, dar “Popică” a fost din nou magnific, aşa cum este de când a fost titularizat constant între buturile Ştiinţei. Şi n-ar fi deloc exagerată o convocare a sa la echipa naţională, fiind cel mai constant portar din campionat în ultima jumătate de an.
Craiova savurează succesul, dar rămâne cu gândul la mijlocaşul pe care-l aşteaptă în van de la plecarea lui Cicâldău. Ştiinţa are echipă de play-off, dar nu poate pretinde să se bată la titlu, chiar şi cu Reghe pe bancă. Aşa că, deocamdată îl savurăm pe Mitriţă…
Universitatea Craiova – Hermannstadt 1-0 A marcat: Ivan 16 – penalty.
Universitatea Craiova: L. Popescu – Vlădoiu (Ndong ’55), Zajkov, Silva, Bancu – Creţu (Cîmpanu ’81), Screciu (Mateiu ’55), Danciu (Baiaram ’62) – Işfan (Markovic ’54), Ivan, Mitriţă. Antrenor: Laurenţiu Reghecampf
Arbitru: Ionuţ Coza.
