MARIUS CÂRSTOV şi RADU ILICEANU
A 28-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară va fi deschisă oficial în această noapte. Timp de mai bine de două săptămâni, o lume întreagă va trăi după fusul orar de la Rio, acolo unde cei mai buni sportivi de pe mapamond, o pleiadă de staruri, ne vor emoţiona, ne vor bucura şi ne vor aminti că, indiferent unde ne aflăm sau ce limbă vorbim, suntem conectaţi într-o forţă comună, capabilă să schimbe lumea în bine.
Românii vor simţi pulsul mişcării olimpice prin intermediul Televiziunii Române, care va asigura, în acest an, cea mai mare acoperire din istoria transmisiunilor de la Jocurile Olimpice. Vor fi peste 700 de ore de transmisii, 90 la sută în direct, pe patru posturi tv – TVR 1, TVR 2, TVR 3 şi TVR HD – precum şi online, pe TVR+, o premieră pentru televiziunile din România.
Ceremonia de deschidere a evenimentului va debuta la ora 1.15, iar timp de aproape patru ore, spectacolul de pe celebrul stadion Maracana va combina elementele formale caracteristice unei astfel de ceremonii – incluzând discursurile de deschidere, parada drapelurilor şi a sportivilor participanţi – cu manifestări artistice menite să dezvăluie cultura ţării gazdă.
Trei dintre cei mai apreciaţi artişti brazilieni – Anitta, Caetano Veloso şi Gilberto Gil – vor cânta în cadrul evenimentului de vineri noapte. De asemenea, renumitul model brazilian Gisele Bündchen va avea un rol în Ceremonia de deschidere. Gimnasta Cătălina Ponor va fi portdrapelul României, care va fi reprezentată de 97 de sportivi (plus 7 rezerve). 19 zile de competiţie, 28 de sporturi (42 de discipline), 32 de locaţii, 10.500 de atleţi veniţi din 205 ţări. A 36-A ediţie a JO coincide cu prima organizare în America de Sud şi a treia în emisfera sudică după Melbourne (1956) şi Sidney (2000).
În cele ce urmează, vom prezenta unele dintre cele mai imporante momente din istoria Jocurilor Olimpice, începând cu ediţia inaugurală de la Atena 1896 şi încheind cu Londra 2012. Nu lipseşte nici uluitoarea performanţă a Nadiei Comăneci, de la Montreal 1976.
Atena 1896: Capitala Greciei a găzduit prima ediţie a Jocurilor Olimpice. La iniţiativa francezului Pierre de Coubertin, 241 de atleţi din 14 ţări s-au întrecut pe parcursul a 10 zile. Amfitrionii au dominat competiţia, obţinând nu mai puţin de 46 de medalii, dintre care 10 de aur. (Foto 1)
Stockholm 1912: Jean Bouin dobora recordul la 5.000 m, în startul competiţiei, pierzând însă, apoi, dramatic în finală. După aceea, el avea să moară pe câmpul de luptă, în Primul Război Mondial. (Foto 2)
Berlin 1936: Organizată în Germania hitleristă, această ediţie ar fi trebuit să glorifice cel de-al Treilea Reich. Atletul afro-american Jesse Owens i-a stricat însă planurile lui Hitler, obţinând 4 medalii de aur. În fotografie, Owens se află alături de rivalul său german de la săritura în lungime, Luz Long, cu care a devenit prieten pe parcursul competiţiei. Long avea să fie ucis în 1943, în Al Doilea Război Mondial. (Foto 3)
Roma 1960: Etiopianul Abebe Bikila şi-a pus amprenta…la propriu asupra acestei ediţii. Africanul a alergat desculţ şi a câştigat proba de maraton. Un succes pe care Bikila îl va confirma 4 ani mai târziu, la Tokyo. (Foto 4)
Mexico City 1968: Pumnii ridicaţi ai sportivilor americani, Tommie Smith (centru) şi John Carlos (dreapta) provoacă o undă de şoc pentru lumea olimpică, dar şi în afara acesteia. La câteva luni după asasinarea lui Martin Luther King, cei doi atleţi au denunţat prin atitudinea lor segregarea rasială din SUA. Un gest politic care avea să le aducă excluderea din lotul olimpic. (Foto 5)
Munchen 1972: Groaza a lovit această ediţie, după ce grupul terorist “Septembrie negru” a luat ostatici atleţi israelieni, solicitând eliberarea unor prizonieri palestinieni. Intervenţia forţelor de ordine a fost una ratată şi a provocat moartea a 11 israelieni şi a unui poliţist german. În ciuda acestei tragedii, competiţia a continuat. (Foto 6)
Montreal 1976: În vârstă de doar 14 ani, românca Nadia Comăneci cucereşte trei medalii de aur. Rămâne însă în istorie cu prima notă de 10 obţinută, la paralele, un rezultat care nu fusese prevăzut înainte de organizatori, sistemul de afişaj arătând nota 1. (Foto 7)
Los Angeles 1984: Performanţă uluitoare a americanului Carl Lewis, care coboară sub 10 secunde (9.99) în proba de 100 de metri. Sprinterul american avea să obţină la final 4 medalii de aur, el egalându-l, astfel, pe Jesse Owen, performerul americanilor de la Berlin 1936. (Foto 8)
Seul 1988: O afacere de dopaj şi-a pus amprenta asupra uneia dintre cele mai aştreptate probe, atletism 100 m.. Canadianul Ben Johnson l-a învins în finală pe americanul Carl Lewis, dar victoria şi noul record (9.79) sunt invalidate de un control antidoping. (Foto 9)
Sydney 2000: Această ediţie îl are în prim plan pe americanul Michael Johnson, care intră în istorie cu victorii la 400 m şi 4×400 m, ceea ce a făcut să ajungă la 5 medalii de aur la Jocurile Olimpice. (Foto 10)
Beijing 2008: Usain Bolt doboară recordurile mondiale la 100 m şi 200 m, obţinând apoi încă o medalie de aur la 4×100 metri. În ciuda faptului că s-a relaxat pe finalul probei de 100 m, a obţinut un tim record de 9.69, pe care avea să-l îmbunătăţească anul următor (9.58), la Mondialul de la Berlin. (Foto 11)
Londra 2012: Înotătorul american Michael Phelps urcă de nu mai puţin de 6 ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, ajungând la 22 de medalii, dintre care 18 de aur, un recod pentru toate disciplinele. Sportivul din Baltimore va fi prezent şi la Rio pentru a-şi îmbunătăţi cifrele halucinante. (Foto 12)
