Imigraţia în Marea Britanie din ţările care aderă la Uniunea Europeană ar trebui să fie limitată, a pledat ieri, într-o alocuţiune, vicepremierul britanic Nick Clegg, lider al liberal-democraţilor, lansând o dezbatere crucială asupra imigraţiei în Europa cu nouă luni înaintea alegerilor generale. Potrivit unei copii a discursului în posesia căreia a intrat AFP, Nick Clegg, partener al conservatorilor în coaliţia guvernamentală din Marea Britanie, intenţiona să propună o consolidare a actualului sistem european de integrare. În prezent, noii membri trebuie să aştepte până la şapte ani înainte ca cetăţenii lor să aibă dreptul de a trăi şi de a lucra liber în alte ţări ale UE. Clegg vrea o prelungire a acestui termen, motivând prin diferenţele economice între state. Ţări ca Marea Britanie, de exemplu, ar trebui să aibă, de asemenea, dreptul de a frâna intrarea la frontiere dacă numărul imigranţilor este prea mare odată termenul depăşit, a argumentat vicepremierul britanic în discursul său. “Acest lucru este normal — şi spun asta ca un proeuropean -, că trebuie să reformăm libertatea de mişcare pentru a reflecta aceste realităţi”, a estimat el. “Nu este vorba de a închide uşa, ci de a stabiliza fluxul de persoane care intră în mod prudent şi onest în Marea Britanie”, mai subliniat Clegg, adăugând că “este în interesul tuturor celor care trăiesc aici — indiferent dacă sunt sau nu născuţi în Marea Britanie — să se asigure că, atunci când un nou membru aderă la UE, nu vor fi surprize şi temeri”. Printre statele candidate actuale la intrarea în UE figurează Albania, Islanda, Muntenegru, Serbia şi Turcia, dar preşedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat că nu va exista nici o nouă aderare în următorii cinci ani. Sondajele de opinie arată că imigraţia este o preocupare majoră a alegătorilor britanici, în perspectiva alegerilor generale din mai 2015. Sub presiunea în creştere a Partidului Independenţei Marii Britanii (UKIP), eurosceptic, premierul David Cameron a promis renegocierea legăturilor ţării sale cu Bruxellesul şi organizarea unui referendum cu privire la apartenenţa Regatului la UE în 2017, în cazul în care va fi reales.
