Sute de hectare cu viţă-de-vie, distruse în totalitate. Bruma a făcut ravagii în Dolj

Suprafeţele afectate de fenomenul de brumă târzie înregistrat în zilele din 21 şi 27 aprilie a.c. cuprind peste 400 ha cultivate cu porumb, alte 400 ha cu floarea-soarelui şi 25 ha cu cartofi. Cea mai mare pagubă este pricinuită la viţa-de-vie. Aici sunt distruse circa 550 de ha, în proporţie de 100%. Gighera a fost comuna cea mai lovită de îngheţ, unde 400 de ha cu floarea-soarelui, 550 ha cu porumb şi 30 ha de vii au fost compromise. Cum legea calamităţilor a fost abrogată, specialiştii DADR Dolj nu pot decât să transmită ministerului de resort situaţia centralizatoare şi totul va fi, ca şi anul trecut, la mâna Guvernului.

Când totul părea să meargă spre bine, în lumea rurală, acolo unde poţi fi sigur de culturile câmpului doar atunci când le vezi în hambare şi, poate, nici atunci nu ai prilejul de bucurie, pentru că cineva acolo Sus numără anii şi zilele muritorilor, iată că, într-o noapte friguroasă s-a produs un fenomen devastator. Mai precis, pe 21 aprilie a.c., temperaturile foarte scăzute au făcut posibil fenomenul de îngheţ. Imediat, fermierii şi gospodarii de la sate s-au trezit cu ciorchinii viţei-de-vie distruşi. La acea dată, ca formă agricolă organizată afectată a fost Penitenciarul Pelendava. Acesta a raportat 6,37 de hectare cultivate cu viţă-de-vie, ca fiind distrusă în  aproape 80% din rod, în urma a îngheţului.

Viile, calamitate 100%

De departe, prin totalizarea suprafeţei cultivate cu porumb distrus ajungem la aproape 1.000 de ha. Pe locul secund să află viile. Aici, deja, se poate vorbi de 560 de hectare. Nu au scăpat de îngheţ nici „Domeniul Coroanei” – 50 ha, Arhiepiscopia Oltenia – 36,8 ha. Cea mai gravă situaţie este, acum, la Desa, unde 200 de hectare cultivate cu vii sunt distruse în totalitate. La Galiciuca, alte 57 de ha cu viţă-de-vie sunt compromise 100%.

Totalul suprafeţelor calamitate de îngheţ era, până ieri, de aproximativ 2.000 de hectare. Nu lipsesc nici culturile cu fasole – 15 ha, cu fasole – 6 ha, cartofi – 25 ha. Toate acestea sunt distruse în procent complet.

Precipitaţii bogate în tot Doljul

Potrivit informării pluvio de ieri, emisă de Centrul Meteorologic Regional Oltenia, cantitatea cea mai mare de precipitaţii a căzut la posturile pluvio din Băileşti – 27,2 l/mp, Pieleşti – 26,6 l/mp, Drăgaia – 26,2 l/mp, Goicea – 24 l/mp. La staţia meteo Craiova s-au înregistrat 27,2 l/mp,  la Calafat – 25,2; Băileşti – 18,9 şi în Bechet – 12,4.

Temperaturile au fost foarte scăzute. Doar 8,2 grade Celsius la Craiova; 8,9 la Pieleşti şi 9 în Băileşti. Potrivit Raportului informativ asupra situaţiei hidrometeorologice şi de gospodărire a apelor pe râurile interioare din bazinul hidrografic Jiu şi Fluviul Dunărea, la data de 04 mai a.c., precipitaţiile au depăşit 20-30 l/mp. Temperatura maximă s-a înregistrat la Bechet – 12 grade Celsius, în timp ce la Craiova, Calafat, Băileşti şi Bechet temperatura minimă nu a depăşit 9 grade Celsius. Nivelurile pe râul Jiu, la staţiile hidrometrice, se situează sub cotele de apărare. Pe afluenţi şi celelate râuri interioare nivelurile şi debitele au fost, în general, în creştere, în tot bazinul hidrografic. Ieri dimineaţă, la ora 6,00 nivelul Jiului era la Filiaşi de 112 cm – în creştere, la Răcari de 242 cm – tot în creşetere iar la Zăval de 117 cm, dar în scădere. Pe afluenţii şi râurile interioare, debitele şi nivelurile la staţiile hidrometrice au fost în creştere cu 2 până la 22 cm, situându-se sub cotele de apărare.

Lacurile nu pun probleme

Pentru intervalul 06 – 10 mai a.c., conform prognozei elaborate de INHGA-CNPH, debitul Dunării la intrarea în ţară – secţiunea Baziaş – va fi în creştere pe întreg intervalul de prognoză, până la valoarea de 6.000mc/s, în ultima zi, situându-se sub media multianuală a lunii mai, de 7.250 mc/s.

La acumularea Işalniţa aflată în administrarea SGA Dolj, nivelul apei în lac era, marţi, ora 10.00, de 85,50 m iar volumul acumulat de 1,50 mil.mc. Tot în administrarea SGA Dolj se află şi acumularea Fântânele. Aici, nivelul apei în lac era, ieri, la ora 7.00 de 92,29 m. Dar se situează sub nivelul normal de retenţie, care este la cota de 94,80 m. Volumul de apă acumulat la Fântânele este de 4,07 mil.mc. În privinţa lacului de la Bistreţ, administrat şi acesta de SGA Dolj, nivelul apei în lac se situează peste faza a II-a de apărare. Cota era, tot ieri, de 26,69 m iar faza a II-a reprezintă 26,59m. De precizat, că nivelul apei în acest lac este staţionar. „Pe fluviul Dunărea şi râurile interioare din Dolj nu s-au semnalat poluări accidentale în ultimele 24 de ore”, precizează dr. ing. Marin Tălău, director al Administraţiei Bazinale de Apă Jiu.

Despăgubirile, la mila Guvernului

Agricultorii români avea, prin Legea nr. 381/2002, şansa obţinerii unor despăgubiri în caz de calamităţi naturale în agricultură. Numai că, aceasta a fost abrogată prin Legea nr. 281/2010 şi înlocuită prin Ordonanţa 14/2010. Aceasta din urmă prevede la art. 10, că „Guvernul este abilitat să acorde ajutoare de stat permise în următoarele domenii:.. lit.c) despăgubiri privind pierderile cauzate de fenomenele meteorologice nefavorabile”.

Aşadar, specialiştii DADR Dolj nu pot decât să centralizeze informările din comunele afectate de vremea nefavorabilă şi să le transmită Centrului Operativ din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Acesta din urmă va înainta situaţia calamităţilor cu propunerile de rigoare, dar decizia va fi una politică, asumată de Guvernul României. Mai departe, hotărârea va fi comunicată Comisiei Europene prin Raportul anual, în baza art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei.

Ultima acordare de ajutoare, praf în ochi

Anul trecut, judeţul nostru a mai întins mâna Guvernului pentru a primi ajutor de stat necesar fermierilor ale căror culturi au fost calamitate pe circa 70.000 de ha. Cea mai mare pierdere a fost la floarea-soarelui, cu peste 36.000 de ha compromise, urmată de porumbul boabe, cu aproape 29.000 de ha distruse de secetă. Nu au scăpat fenomenelor meteo extreme nici legumele, aici pierderea înregistrându-se la 361 de ha; dar şi la lucerna cultivată pe 2.032 de ha. În total, Doljul invoca la acea vreme, în baza proceselor verbale de constatare şi evaluare a pagubelor, o suprafaţă calamitată de 69.879,97 ha şi o valoarea estimată a pierderii de venit de 122.620.312 lei. Şi, cât a oferit guvernul pentru calamităţile din întreaga ţară? Maximum 640 milioane lei. Şi asta, în şedinţa extraordinară de Guvern, din data de 23 octombrie 2015, când a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în perioada aprilie – septembrie 2015. Nu ne aşteptăm la un altfel de tratament nici pentru pagubele cauzate de îngheţul recent. Doar să ne rugăm la cel de Sus, ca vicisitudinile naturii să ne ocolească cât de mult se poate!