Joi, 7 mai a.c, britanicii votează pentru alegerea deputaţilor din Camera Comunelor. Acest lucru se ştie. Miza alegerilor este una imensă, cu impact european, pentru următorul motiv: dacă, de pildă, câştigă conservatorii lui David Cameron, acesta a anunţat deja intenţia organizării în 2017 a unui referendum pe seama menţinerii ţării sale în Uniunea Europeană. În iunie 1975, în urmă cu 40 de ani, britanicii au fost consultaţi pentru prima dată prin referendum asupra Europei. După care, nu puţine voci s-au ridicat contra UE, reticenţa dobândind consistenţă. Euroscepticismul a prins rădăcini în Insulă. Laburiştii lui Ed Miliband, divizaţi pe acest subiect, exclud orice referendum deşi şi alte partide britanice susţin ideea unor consultări populare. În urmă cu 40 de ani britanicii au votat masiv pentru „Da”, adică pentru rămânerea în Comunitatea Economică Europeană (CEE). Doar Scoţia, fieful anti-european, a făcut notă discordantă, deşi adepţii lui „Da” au atins 58,4 la sută. Victoria pro-europenilor a fost însă indiscutabilă, Margaret Thatcher solicitând cu ardoare „un mare DA pentru Europa”. Între timp, altele au fost evoluţiile şi Marea Britanie chiar creează probleme Bruxelles-ului, în nu puţine rânduri înregistrându-se „contre” între premierul David Cameron şi principalii lideri europeni, deşi pe chestiunile de fond, ca de pildă problema ucraineană, alinierea a fost deplină. Sondajele de opinie, premergătoare alegerilor din 7 mai a.c. dau „bară la bară” conservatorii şi laburiştii, adică partidele tradiţionale, lângă acestea poziţionându-se şi partidele mai mici, ca de pildă democrat-liberalii (LibDems). Nu este exclusă ipoteza ca Ed Miliband (45 de ani), fiul unor intelectuali, absolvent al Universităţilor Oxford şi Harvard, să ajungă premier. Privit ca un reprezentat al aripii de stânga din Partidul Laburist, botezat „Ed cel roşu”, perceput ca un idealist, dar sincer şi carismatic, Edward Samuel Miliband consideră că de creşterea de 2,8 la sută înregistrată anul trecut n-au profitat decât bogaţii. Promisiunea implementării unor măsuri sociale a precumpănit în campania sa electorală. În privinţa imigraţiei, liderul laburist afişează o linie fermă, menţionând că precedentele guverne laburiste au comis erori. El promite limitarea timp de doi ani a accesului noilor sosiţi la ajutoare sociale. Potrivit unui sondaj de opinie al Institutului IPSOS Mori, publicat de cotidianul „Evening Standard” la mijlocul lunii trecute, 33 la sută din respondenţi consideră că are alură necesară pentru a deveni şef al guvernului britanic. Confruntarea se anunţă, ca niciodată, extrem de crâncenă, niciunul din partidele tradiţionale nefiind creditat că ar putea obţine majoritatea simplă, care să îi dea dreptul la formarea guvernului.