Rebranduirea PDL-ului, mult clamată, s-a încheiat înainte de a începe dacă ar fi să ne luăm după divulgarea negocierilor dintre Emil Boc şi Vasile Blaga, pentru împărţirea funcţiilor partidului, de-acum încheiată, urmând a fi doar validată la Convenţia Naţională din 14-15 mai a.c.. Chiar dacă cele două moţiuni, susţinute de Emil Boc şi, respectiv, Vasile Blaga, vor fi supuse la vot, spre a desemna câştigătorul, împărţirea funcţiilor la vârf nu va mai ţine seama de acest lucru, ci de menţinerea unităţii partidului. Şi este vorba de cele patru funcţii de prim-vicepreşedinte şi de funcţia de secretar general, pentru care trebuie să existe câte un singur candidat, agreat de ambele părţi. În aceste circumstanţe, din partea grupării Blaga, Sorin Frunzăverde (Caraş-Severin), Cezar Preda (Buzău), Radu Berceanu (Dolj) s-ar putea regăsi în funcţiile de prim-vicepreşedinte, secretar general şi vicepreşedinte, după cum, pentru ca balanţa puterii să fie echilibrată, date ca sigur sunt şi alăturarea, din partea grupării Boc, a lui Gheorghe Flutur (Suceava), Gheorghe Falcă (Arad) şi încă un nume nestabilit pentru funcţia de prim-vicepreşedinte. Adjudecarea menţionatei funcţii are nevoie de cel puţin 700 de voturi. La o primă observaţie s-ar putea sesiza retragerea lui Adriean Videanu din prima linie, rezervându-i-se, totuşi, conducerea nou înfiinţatei Comisii naţionale pentru strategii, care corespunde unei funcţii de vicepreşedinte al partidului. Această nouă abordare, convenită de protagonişti – Emil Boc şi Vasile Blaga – nu exclude, se subînţelege, confruntarea deschisă dintre ei, deşi, după toate aparenţele, balanţa pare a se înclina în favoarea actualului preşedinte al partidului. Pentru o continuitate, mai mult discutabilă, decât acceptată. Toate aşteptările că PDL se va reforma, dobândind şi o identitate ideologică convingătoare, eventual democrat-creştină, cum propovăduia Teodor Baconschi, par mai degrabă deşarte. De altfel, discretul pas înapoi al lui Valeriu Stoica, prin anunţul de a nu mai candida la o funcţie în conducerea democrat-liberalilor, urmând a se dedica activităţilor de la Institutul de Studii Populare (ISP), spune destul. Rebranduit sau nerebranduit, PDL-ul va rămâne cu aceeaşi vizibilitate publică. Şi aceleaşi metehne, deloc democratice. Avid de putere, „artificial” de dreapta, greu de reformat, măcinat de intrigi de tot felul, poziţionat nefast în sondaje, PDL nu poate ieşi mai întărit din Convenţia Naţională din 14-15 mai, dar poate ieşi nescindat. Ceea ce nu e puţin lucru pentru „curenţii reci” de care a fost străbătut în ultima vreme.
