A doua întemeiere a Grădinii Botanice din Craiova!

0
4605

Întinsă iniţial, la înfiinţare, în 1952, pe circa 17 hectare, acum are vreo 13 hectare, Grădina Botanică din Craiova s-a dorit, dintr-un început, la iniţiativa şi îndrumarea profesorului universitar Alexandru Buia, o replică sau o imitare, mai exact, a celor din Cluj-Napoca, Iaşi şi Bucureşti. Şi tot dintr-un început s-a aflat sub tutela Institutului Agronomic din Craiova, la solicitarea catedrei de Botanică, atribuindu-i-se şi o funcţie ştiinţifică. Schiţa de sistematizare urbană, iniţiată de arhitectul peisagist Eduard Redond, care dorea ceva asemănător Parcului „Nicolae Romanescu”, a înscris ca „obiectiv” realizarea acesteia ca grădină publică, cu rosturi comparabile Cişmigiului din Capitală. Organizată pe sectoare asemănătoare grădinilor botanice enumerate, din ţară sau chiar din străinătate, Grădina Botanică avea compartimente de sistematică a plantelor, ornamental, ampelografie, pomicultură, rozariu, o seră cu plante mediteraneene ş.a.m.d., totul sugerând legătura strânsă a studenţilor, prin diferite discipline, cu această imensă bază de efectuare a practicii. Nu mai lungesc vorba cu ceea ce a fost, fiindcă, la un moment dat, nimic nu mai amintea de dezideratele primei întemeieri a acestui sanctuar verde. Ajunsese într-o paragină desăvârşită, despre care s-a vorbit destul. La instalarea ca primar a Liei Olguţa Vasilescu, în primul său mandat, Grădina Botanică nu doar se… sălbăticise, dar risca să devină, cum am mai spus şi în alte împrejurări, un focar de malarie. Luciul de apă era acoperit de nuferi sălbatici şi chiar papură, semeni de-ai noştri îşi spălau caii pe unul dintre luciurile de apă, oricum, imaginea era deplorabilă, departe de orice pretenţie academică. Soluţia reîntemeierii Grădinii Botanice n-a întârziat mult: prin protocolul încheiat cu Universitatea din Craiova, în 2015, a renăscut într-un timp scurt, totul fiind considerat o prioritate. Are buget special, ne spune doamna Delia Ciucă, director în Primăria Craiova, dialogul cu cadrele de specialitate ale Facultăţii de Horticultură a fost reinstituit, ţinându-se în permanenţă cont de recomandările acestora, încât acest spaţiu verde îşi reeditează multifuncţionalitatea, menţinându-se prin revigorare numeroasele subdiviziuni numite sectoare. La a doua sa reîntemereie, Grădina Botanică din Craiova – vegheată cu o competenţă deplină de specialiştii RAADPFL şi numele doamnei Mariana Cimpoieru, şefă de sector, merită citat – seduce de-a dreptul, prin aranjamentul inspirat al speciilor floricole de sezon {varietăţi de lalele, zambile, narcise, numeroasele plante exotice (chiparosul de baltă, nucul vrăjitoarelor, fisticul chinezesc, arborele de plută de Amur, copacul de miere, liliacul indian, măslinul dobrogean, arborele de cafea american, lămâiul siberian, garofiţa piperată ş.a.m.d., fiindcă sunt vreo 30 de specii)}, băncuţele îngrijite, de pe toate aleile iluminate, foişorul japonez, chiar pista de tartan, pe care mulţi tineri şi nu numai îşi fac zilnic porţia de jogging, toate amenajările adiacente, conferă o originalitate acestei grădini botanice universitare din Craiova, inclusă în Asociaţia Grădinilor Botanice din România. În plină explozie florală a speciilor de sezon, plantate încă din toamnă, peisajul e mirific. Odihnitor şi, în acelaşi timp, impresionant. Pe luciul de apă al celor trei lacuri, familiile de lebede şi raţe sălbatice atrag privirile vizitatorilor, îndeosebi ale celor mici. Schimbările sunt structurale, de la alei, mobilier, spaţii verzi, totul menit să odihnească privirea. Pe una dintre aleile principale, statuia poetului Alexandru Macedonski – expusă vizibil – atrage de asemenea atenţia, invitând la reflecţie. Aşa cum se prezintă, în prezent, Grădina Botanică din Craiova a devenit un reper turistic şi întreaga ei renaştere are… autori. Nu-i mai amintim, dar nici nu-i putem trece cu vederea.